Regele Mihai I s-a nascut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul Regelui Carol al II-lea si al Reginei-Mama Elena. A incetat din viata, in ziua de 5 decembrie 2017, la resedinta privata din Elvetia. Din iunie 1930, dupa plecarea Reginei-mama in exil, Regele Mihai a ramas in grija tatalui Sau. A urmat cursurile unei scoli organizate de acesta la palat, alaturi de copii reprezentand toate colturile tarii si toate categoriile sociale. A devenit din ce in ce mai inchis in sine si mai ganditor.
Singurele saptamani fericite erau cele petrecute la Florenta, la mama sa. In adolescenta, Principele Mostenitor a urmat cursuri de sport si a inceput pregatirea militara. La varsta de saisprezece ani a devenit sublocotenent in armata romana. Dupa decesul Regelui Ferdinand din 1927 si ca urmare a faptului ca Principele Carol a renuntat la statutul de Principe Mostenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenta, compusa din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea si Presedintele Inaltei Curti de Casatie, Gh. Buzdugan. La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit in tara si a preluat tronul. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. In urma abdicarii tatalui Sau, la 6 septembrie 1940, a devenit Regele Mihai I. In timpul razboiului, Regele i-a imbarbatat pe ostasii romani care au luptat pentru reintregirea tarii. Nu a fost insa de acord cu depasirea liniei Nistrului. In ciuda refuzului Maresalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotarat trecerea Romaniei alaturi de aliatii sai traditionali. Acest act de curaj a scurtat razboiul cu 6 luni si a crutat vietile a sute de mii de oameni. Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurarii autoritatii comuniste. In cele din urma, a fost obligat sa abdice la 30 decembrie 1947. Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit pana la sfarsitul anului 1948 la vila Sparta, locuinta Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956. Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tamplarie. Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co", la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci si cinci de ani si tot aici se afla, pentru moment, casa familiei. In anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai tarziu, a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate denumita METRAVEL, pe care a vandut-o cinci ani mai tarziu. Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra. Regele Mihai si Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori crestine si, in functie de angajamentele Lor publice, Majestatile Lor au ales sa fie alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta.
România apela în 1866 la o dinastie străină, Carol I din dinastia
Hohenzollern - Sigmaringen devenind primul monarh constituțional al țării. Principiul monarhiei constituționale este că „Regele domnește, dar nu guvernează„. Privit inițial de multă lume cu scepticism, Carol I a schimbat această percepție a opiniei publice odată cu Războiul de Independență de la 1877-1878, demonstrând că se identifică, în ceasurile grele, cu țara. Același lucru l-a făcut și Ferdinand I, arătând că aparține ca soldat patriei sale adoptive și conducând România prin anii grei ai Marelui Război. Sub Ferdinand I, idealurile românilor au fost îndeplinite, la 1 decembrie 1918, realizându-se Marea Unire.La a treia generație, toate noile dinastii s-au văzut confruntate cu o criză politică, pe care contemporanii o considerau, în majoritatea lor, o criză a democrației rezultată din apariția regimurilor totalitare în Europa. Totuși, monarhia constituțională din România nu a sucombat în 10 februarie 1938 și nici nu a dispărut la 6 septembrie 1940, odată cu detronarea regelui Carol al II-lea de prima rebeliune legionară. Ea și-a dovedit vitalitatea în cele mai grele condiții, de la 31 august 1944, data revenirii la Constituția din 1923, și până la 30 decembrie 1947, când o lovitură de stat comunistă în complicitate cu forțele de ocupație sovietice, a înscenat moartea monarhiei din România. Faptele monarhiei românești au rămas însă în patrimoniul național. Ele sunt: independența, prima modernizare, Unirea de la 1918, reformele care i-au urmat, despărțirea României de Axă și intrarea ei în luptă deși târziu, dar într-un mod eficient pentru cauza învingătoare, recuperarea Ardealului și ultimele eforturi de a rezista în fața comunismului.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/12/cartofilie-localitatile-bucsoaia-holda.html
-->
Răspunsuri