În data de 28 noiembrie 2022 Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu din București.
Aversul monedei redă o imagine a Bisericii Kretzulescu din București, anul de emisiune „2022”, stema României, valoarea nominală „100 LEI” și inscripția „ROMANIA”. Reversul monedei prezintă un detaliu din arhitectura Bisericii Kretzulescu și inscripțiile „BISERICA KRETZULESCU” și „300 ANI”. Caracteristile tehnice ale monedei sunt următoarele: valoarea – 100 lei , tema – 300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu din municpiul București, metal compoziție – aur, puritatea – 90%, forma – rotundă, diametrul – 21 milimetri, greutatea - 6,452 grame, cant – zimțat, calitatea – proof, tirajul – 1000 bucăți și prețul unitar de achiziție de la magazinul BNR, fără TVA – 2900 lei.
Biserica Kretzulescu, cunoscută și sub grafia Biserica Crețulescu, este un lăcaș de cult ortodox din București, situat pe Calea Victoriei și închinat Adormirii Maicii Domnului și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Edificiul a fost ridicat între anii 1720 – 1722 prin grija marelui logofăt Iordache Crețulescu și a soției sale Safta, una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu. Marele logofăt a construit în vecinătatea bisericii și un han, nu numai pentru că așa se obișnuia în aceea vreme, dar și pentru faptul că aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orașului, pe "ulița cea mare" sau "Podul Mogoșoaiei", în locul numit pe atunci "Puțul cu zale". În prima jumătate a secolului al XIX-lea, biserica arăta ca o mănăstire datorită clădirilor din jur în care funcţiona Hanul Kretzulescu. Între 1859-1860, familia Kretzulescu a hotărât restaurarea bisericii de către arhitectul austriac Lipizer. Acesta a adus modificări radicale bisericii, de la închiderea pridvorului şi desfiinţarea turlei de pe pronaos până la tencuirea exteriorul bisericii şi vopsirea lui în alb. Peste vechea frescă, marele pictor Gheorghe Tattarescu a pictat în ulei interiorul, dar şi noua catapeteasmă. Din acea pictură se păstrează actualmente tablourile ctitorilor de pe peretele de apus al bisericii, icoanele de pe catapeteasmă şi o parte din icoanele praznicelor de peste an. Astăzi construcția are un plan trilobat, purtând deaspra naosului o turlă zveltă, iar deasupra pronaosului, clopotnița. Ambele sunt înzestrate cu ferestre înguste și lungi accentuând tendința de verticalitate a monumentului, ceea ce se realizează prin plastica decorativă a fațadelor. Acestea sunt împărțite în două registre, cel inferior fiind ornat cu panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi duble, prelungi. Intrarea în biserică se face printr-un pritvor deschis, sprijinit pe coloane înalte de piatră între care se deschid arcade simple în plin centru. Inițial exteriorul bisericii a fost tencuit, dar cu ocazia restaurării efectuate, între anii 1935 – 1936, sub îngrijirea arhitecților Ștefan Balș și Emilian Miclescu, el a rămas în cărămidă aparentă. Pictura din pridvor este cea originală, dar cea din interior aparține lui Gheorghe Tăttărescu, fiind realizată între anii 1859 – 1860.
Biserica a fost reparată și între anii 1942 – 1943 urmare a cutremurului din anul 1940. Biserica a fost salvată de la demolare datorită arhitectei Henriette Delavrancea. După cutremurul din anul 1977 biserica a sufeit o nouă restaurare iar după 1996 pictura veche a fost parțial spălată. Biserica Cretzulescu adăposteşte câteva icoane vechi din secolul al XVII-lea, dar şi candelabrul din naos comandat în 1837, la Paris, în atelierele Casei Barbedienne.
-->
Răspunsuri