Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Piesa de mai sus este un jeton realizat la comanda Fabricii “Nitrogen” din municipiul Târnăveni, județul Mureș, este confecționat din zinc, are forma pătrată cu latura de 32 milimetri. La partea superioară are un orificiu practicait probabil pentru prindere pe un șnur sau la o legătură de chei. Pe avers în interiorul unui pătrat perlat exterior este aplicată o inscripție, în limba maghiară, pe trei rânduri orizontale: “MAGYAR NITROGEN / MUTRAGYA IPAR RT / DICSOSZENTMARTON”, ceea ce tradus înseamnă – Industria maghiară pentru îngrășământ artificial cu azotați NITROGEN S.A. – Societate pe acțiuni – Târnăveni. Pe revers, și tot în interiorul unui pătrat perlat exterior este ștanțat numărul 1697. Presupun că astfel de jetoane se dădeau fiecărei persoane la angajarea în fabrică. În momentul când persoana primea echiapmentul de protecție sau sculele necesare îndeplinirii serviciului, el dădea înapoi jetonul său, iar când preda aceste materiale își reprimea jetonul. La iesirea la pensie a persoanei acest jeton se preda la biroul personal. Astfel personalul arăta mai multă grijă pentru materialele primite.
Fabrica Nitrogen din municipiul Târnăveni, denumire veche – Diciosânmarin, județul Mureș, a fost construită în 1916, fiind o uzină de materiale explozibile şi gaze de luptă, ocazie cu care s-au pus bazele viitoarei platforme chimice cunoscută după 1990 ca S.C. BICAPA S.A. Târnăveni. Primele capacităţi de producţie au fost puse în funcţiune în anul 1916 sub denumirea de Fabrica Nitrogen, ulterior, alături de această fabrică s-a construit Uzina Chimico-Metalurgică Mica, cele două unităţi formând Combinatul Chimic Târnăveni. Acest combinat s-a despărţit în 1989 în BICAPA şi Carbid Fox. Combinatul BICAPA Târnăveni a fost privatizat prima oară în 2002, când a fost cumpărat de o persoană fizică din SUA, a revenit ulterior în posesia statului şi a fost privatizat din nou şi închis în 2007, după ce toate bunurile au făcut obiectul executării silite. În cadrul acestei fabrici, în anul 1942, s-a produs prima placa de aluminiu. Această placă de aluminiu este expusă și poate fi admirată în cadrul Muzeului din Târnăveni. Pe placă este înscris anul 1942 şi textul “Primul aluminiu făcut în România la Uzinele Nitrogen din Târnăveni sub domnia glorioasă a M.S. Regele Mihai I şi conducerea Mareşalului Ion Antonescu la iniţiativa ing. I. Gigurtu, preşedintele societăţii Nitrogen”.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/05/chenee-belgia.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri