Alexandru Ioan Cuza (născut la 20 martie 1820 în Bârlad şi decedat la 15 mai 1873 în Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor unite şi al statului naţional România. Acesta a  participat activ Revoluţia de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii, pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la  Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern. După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), iniţiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, care au fixat un cadru modern de dezvoltare al ţării. Întâmpinând rezistenţă din partea guvernului şi a Adunării Legiuitoare, alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi ai marii burghezii, precum şi a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstireşti şi dizolvă Adunarea Legiuitoare. În acelaşi an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, şi decretează legea rurală concepută de Kogălniceanu. În timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil şi cel penal, legea pentru obligativitatea învăţământului primar şi au fost înfiinţate primele universităţi din ţară, respectiv cea de la Iaşi, care azi îi poartă numele, şi cea de la Bucureşti. Tot în această perioadă a fost organizată şi armata naţională. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. Sus am postat o fotografie a domnitorului, realizată de către fotograful Carol Popp de Szathmary. 

Palatul domnesc de la Ruginoasa este de fapt un muzeu dedicat lui Cuza Vodă. Păstrează încă câteva piese originale de mobilier, iar altele au fost aduse pentru a recreea viața secolului a XIX-lea. Printre piesele autentice se numără piese de mobilier din lemn de stejar comandate de Elena Doamna la Paris, acestea se află în bibliotecă și în cabinetul Principelui. În sufragerie se află farfuriile din porțelan de Sevre, având pe ele emblema principatelor și deviza “Toți în unul” , paharele de Bacara și tacâmurile din alpaca. În salonul Doamnei Elena precum și în dormitorul acesteia se păstrează, de asemenea, piese de mobilier originale. În salonul de recepții a fost instalat mobilier în stil Ludovic al XV-lea precum și o oglindă venețiană din cristal. Scara principală originală se pare că era din marmură. Ea a fost în timp complet deteriorată, acum existând o scară din lemn care respectă doar arhitectura celei originale. Castelul a fost restaurat în întregime și s-a încercat o reproducere căt mai exactă a lui. Efortul a meritat, atât interiorul cât și exteriorul fiind superbe. Există chiar și o hologramă a domnitorului care îți vorbește. Atenția la detaliu se vede până și în perdele de la geamuri care se vor o copie cât mai exactă a celor existente în timpul lui Cuza. Castelul poartă un blestem, toate familiile care au trăit aici au pierdut căte un om tânăr și nefericit. Unul dintre ei fiind Prințul Dimitrie care se împușcă în camera sa decepționat fiind de o poveste de amor. El este înmormântat în curtea Bisericii Domnești de lângă domeniu. Castelul a fost construit în 1800 de către Sandulache Sturza, fiind proiectat în stil neoclasic. Parcul care împrejmuia castelul era amenajat de un grădinar vienez, având chiar și un iaz. Castelul este refacut în stil neogotic de către Costache Sturza. In 1862, Alexandru Ioan Cuza, primul Principe al României, cumpără castelul și domeniul de la familia Sturza, care ajunsese acoperită de datorii, și iși stabilește aici reședinta de vara. El însă petrece puțin timp la Ruginoasa, spre deosebire de soția lui Elena care se stabilește la castel. Din păcate viața ei aici este una plină de nefericire și singurătate. După moartea lui Cuza, Elena Doamna pleacă de aici la Piatra – Neamț unde și se va stinge din viață. La palat rămâne Maria Moruzzi, nora văduvă a lui Cuza. Ea se va căsătorii cu Ionel Brătianu, căruia ii va dărui un fiu, pe cel va fi istoricul Gheorghe Bratianu. Acesta se va naște chiar la palat. După moartea Mariei Moruzzi proprietatea trece, prin donație testamentara, în patrimoniul Spitalului Caritatea. Peste palatul, încă tapetat cu mătase de la Paris, cu șemineele funcționale și cu peste 100 de ani de istorie se așterne uitarea și tăcerea care încet îl vor degrada. Palatul a ajuns să fie sanatoriu TBC, sediu de primărie, sediu al CAP, palat al pionierilor, biblioteca comunală. Se spune că în anii 70 Ceaușescu trecând prin zonă intră în palat și îngrozit de ceea ce vede cere restaurarea lui. În anul 1982 este inaugurat Muzeul memorial “ Alexandru Ioan Cuza”. La două minute de castel se află și Biserica Domnească în curtea căreia a fost inițial înmormântat Alexandru Ioan Cuza. În acest moment osemintele se află însă la Biserica Trei Ierarhi din Iași. Biserica este foarte frumoasă, însă are nevoie urgentă de restaurare. Localitatea Ruginoasa se situează între oraşele Târgu Frumos şi Paşcani, la 60 de km de Iaşi. Se poate

ajunge urmând drumul naţional 28A; Se poate deasemenea ajunge aici cu trenul, castelul fiind peste drum de gară.

*** 

Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;

http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/05/filatelie-1919-sfarsitul-razboiului-de.html

ÎȚI MULȚUMESC!

 

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Topics by Tags

Monthly Archives

-->