Produsul medalistic de mai sus s-a bătut în anul 1902 pentru a celebra Colecția de monede și antichități a Muzeului Ardelean. Medalia este confecționată din metal comun, este rotundă și are diametrul de 38,9 milimetri. În centrul câmpului aversului este reprezentat regele Ladislau aureolat, călare spre stânga, purtând în mâna dreaptă o halebardă și spadă pe șoldul stâng. Sub burta calului este aplicată inscripția, anul “1.8.9.9.” Periferic, circular, între două cercuri perlate concentrice sunt reprezentate câteva motive florale-ornamentale și inscripția: “LADISLAVS REX SANCTVS” (Ladislau, regele cel sfânt). Pe revers periferic circular, între două cercuri perlate spre exterior, sunt reprezentate patru motive florale-ornamentale ce despart înscrisurie: “MAGYAR NVMIZMATIKAI TARSVLAT 1901” (Compania numismatică maghiară 1901) . În centrul câmpului reversului este reprezentată stema Ungariei, peste care este suprapus cartușul cu inscripția pe trei rânduri: “ERDELYI ORSZ MV-/ ZEUM EREM ES BE-/GISEGTARA 1902.” (Muzeul de monede și antichități al Ardealului 1902).
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, denumire veche Muzeul Ardelean, este situat în municipiul Cluj Napoca pe Strada Constantin Daicoviciu, nr.2. Istoricul colecţiei numismatice a acestui muzeu este legat de Muzeul Ardelean înfiinţat la Cluj în 1859. Din documentele păstrate aflăm însă că una dintre cele mai importante donaţii numismatice făcută viitorului Muzeu Ardelean datează cu mult mai devreme, din anul 1842. În anul respectiv, unul din membrii familiei Esterházy a donat viitorului muzeu o parte din colecţia sa medalistică (149 de medalii napoleoniene), împreună cu 5000 de forinţi pentru plata custodelui. Prin urmare, nucleul colecţiei numismatice s-a conturat chiar înainte de înfiinţarea muzeului. După deschiderea muzeului, pe tot parcursul celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, colecţia numismatică a crescut datorită donaţiilor făcute de persoane importante şi bogate, a achiziţiilor din comerţul de antichităţi european şi, probabil, datorită unor descoperiri arheologice. După Unirea Transilvaniei cu România, ca urmare a înţelegerii între cele două state, România şi Ungaria, s-a procedat la partajul colecţiei, o parte revenind statului român, iar altă parte statului maghiar. În perioada interbelică colecţia numismatică a fost gestionată de Institutul de Studii Clasice de la Cluj. În 1940, după ocuparea părţii de nord vest a Transilvaniei de către trupele hortiste, cea mai mare parte, sau poate chiar întreaga colecţie, a fost dusă la Budapesta şi a fost returnată statului român abia în anul 1960 când la Cluj au revenit peste 60000 de piese (monede, medalii, bancnote). Această situaţie de permanentă mutare a colecţiei a cauzat şi pierderea informaţiei extrem de importante din punct de vedere al cercetării istorice privind locul de descoperire a unor tezaure monetare, aproape toate piesele din colecţia Muzeului Ardelean fiind astăzi tratate ca piese disparate, deşi acest lucru nu poate fi real ţinând cont de numărul mare de monede din colecţie, în special monede medievale. După înfiinţarea actualului muzeu clujean (1963), colecţia numismatică s-a dezvoltat în special prin descoperiri arheologice, iar după 1990 şi printr-o serie de achiziţii valoroase (cum ar fi staterii de tip koson), donaţii făcute de Banca Naţională a României (medalii de aur şi argint) sau Monetăria Naţională. În prezent, colecţia numismatică cuprinde peste 100000 de piese. Aceste piese, care în proporţie de peste 80% pot fi clasate în categoria juridică tezaur, acoperă o perioadă de timp de peste două milenii şi jumătate (cea mai veche piesă datează din secolul al VI-lea Î.Cr. Ele sunt confecţionate din platină, aur, argint şi metal comun, una din principalele lor virtuţi fiind starea excelentă de conservare, putând fi oferite spre admiraţie și publicului. În expoziţia permanentă Tezaur se pot vedea aproximativ 7000 de piese provenite din toate epocile istorice în special monede, medalii, bijuterii, obiecte ornamentale, diplome ş.a. Baza colecţiei o constituie moştenirea primită de la Muzeul Ardelean, remarcându-se în mod special colecţiile Esterházy şi Delhaes. Aceste două colecţii cuprind piese unicat sau mari rarităţi numismatice cum ar fi medaliile Casei de Habsburg, medaliile napoleoniene, copia după piesa de aur a lui Mihai Viteazul de la 1600, medalia lui Constantin Brâncoveanu din 1713, monede romane, bizantine şi medievale de mare valoare istorică.
Ladislau I, cunoscut și ca Ladislau cel Sfânt, în limba maghiară - Szent László, a fost regele Ungariei între anii 1077 – 1095. El s-a născut la data de 27 iunie 1040 și a decedat la data de 29 iulie 1905. A fost canonizat ca sfânt de către Biserica Catolică condusă de papa Bela al III-lea, în anul 1192 iunie 27. A rămas în amintirea poporului și în documente ca un suveran luminat. El a desăvârșit
încreștinarea Ungariei (a emis un cod de legi împotriva păgânismului și de interzicere a șamanismului; a construit biserici și a transmis creștinismul și vecinilor). A fost înmormântat în mănăstirea benedictină de la Somogyvar dar după anul 1113, rămășițele pământești i-au fost mutate la Oradea, în vechea catedrală (distrusă în anul 1241 de marea invazie tătară.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/06/monumente-ale-eroilor-buzoieni-comuna.html
-->
Răspunsuri