Vlad Ţepeş (născut noiembrie/decembrie 1432 şi decedat decembrie 1476), denumit şi Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1455-1462 şi 1476. S-a născut în cetatea Sighişoara, ca fiu al lui Vlad al II-lea Dracul şi al unei nobile transilvănene. A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania - Cnaejna Bathory a Transilvaniei, apoi cu Jusztina Szilagyi a Moldovei şi apoi cu Ilona Nelipic a Valahiei, verişoară cu Matei Corvin. A avut cinci copii, patru băieţi şi o fată: Radu şi Vlad din prima căsătorie, Mihail şi Mihnea I cel Rău din a doua, şi Zaleska din a treia căsătorie. În timpul domniei sale, Ţara Românească şi-a obţinut temporar independenţa faţă de turci. Vlad Ţepeş a devenit vestit prin severitate şi pentru că obişnuia să îşi tragă duşmanii în ţeapă. Datorită conflictelor cu negustorii braşoveni, aceştia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonică. În 1453, resturile Imperiului Bizantin sunt cucerite de otomani, care obţineau astfel controlul asupra Constantinopolului (actualul Istanbul) ameninţând Europa. În acest context istoric, Vlad Ţepeş a luptat pentru a-şi apăra domnia şi ţara, folosind împotriva inamicilor metodele de disuasiune specifice epocii, din care făceau parte şi execuţiile şi supliciile cu caracter exemplar şi de intimidare.
Biserica Domnească din Curtea de Argeș este ctitoria lui domnitorului Basarab I (1310 - 1352), terminată în anul 1352, în cadrul reședinței voievodale din secolul al XIII-lea. Biserica, monument în cruce greacă înscrisă, de tip complex, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale, fiind cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească, având hramul Sfântul Nicolae. Picturile murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate între anii 1364 - 1369. Biserica este inclusă pe noua listă a monumentelor istorice din județul Argeș și în Lista UNESCO. Construcția bisericii a început sub domnia lui Basarab I, ca să fie continuată de Nicolae Alexandru (1352 - 1364) și terminată o dată cu pictura murală, păstrată în mare parte până astăzi, sub domnia lui Vlaicu Vodă (1364 - 1377). Arhitectura bisericii este una de tip bizantin, planul bisericii aparținând tipului “cruce greacă înscrisă”, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Ancadramentele din piatră sculptată ale ferestrelor datează din secolul al XVII-lea, când biserica a fost renovată. Ctitoria Basarabilor de la Curtea de Argeș e de dimensiuni mari: dreptunghiul în care se înscrie conturul exterior al planului său are 14,55 x 23,50 metri, iar înălțimea, măsurată la vârful acoperișului turlei, atinge 23 metri. Volumul interior, bine echilibrat, cuprinde trei încăperi distincte: un pronaos îngust (2,8 metri), un naos spațios (11,8 x 12,4 metri) și altarul compus dintr-o absidă mare, centrală, încadrată de două absidiole. Naosul, încăperea principală și cea mai caracteristică a bisericii, cuprinde în mijloc patru stâlpi, dispuși în plan pe o formă pătrată. Prin intermediul acestora, interiorul este împărțit în trei compartimente lungi, trei nave: una mediană, largă, și două laterale, mai înguste, prelungite fiecare spre răsărit cu câte o absidă. Biserica Sfantul Nicolae din Curtea de Arges este una din cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii romanesti medievale, cat si cea mai veche ctitorie voievodala din Tara Romaneasca. In exterior, zidaria este lucrata din randuri de piatra de rau ce aleterneaza cu randuri de caramida. Biserica este zidita in forma de cruce greaca inscrisa, de tip complex, pronaosul fiind ingust si boltit, avand in mijloc o cupola. Naosul este patrat, boltit, si are dimensiuni foarte mari. Boltirea este sustinuta de patru stalpi peste care se inalta turla. In pronaos, se pot observa cele 3 straturi de pictura care au fost pictate in interiorul bisericii, mormintele Bratienilor si, chiar deasupra intrarii in naos, un portret al lui Basarab I, stand la picioarele lui Iisus, ca si ctitor al locasului. In naos, se pot observa catapeteasma, care are un stil aparte, langa catapeteasma se observa cele trei straturi de pictura care au fost aplicate bisericii. Pe peretele din partea dreapta exista o pictura unica in lume, reprezentand-o pe Maica Domnului insarcinata. Vreme de mai multe decenii, biserica domneasca din Curtea de Arges a fost folosita si pe post de necropola a domnitorilor munteni, aici aflandu-se mormantul lui Vlaicu Voda, in care sau gasit numeroase marturii arheologice ale secolului al XIV-lea, printre care si "paftaua de la Arges". In biserica se pastreaza si mormantul lui Radu I Basarab, expus sub sticla, aici putand fi vazute cateva resturi din vesmantul feudal cu ornamente de aur si pietre pretioase. In biserica se mai pastreaza si mormintele a sapte membri ai familiei Bratianu, ale caror epitafe sunt originale si interesante. Complexul voievodal din Curtea de Arges a fost reparat si consolidat de mai multe ori, intre anii: 1748-1752, 1827-1848, 1911-1929, 1967-1972, perioade in care s-au facut importante descoperiri arheologice.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/08/filatelie-podul-minciunilor-din-sibiu.html
-->
Răspunsuri