Anul 2016 fost un an aniversar pentru Dinastia Regală Română, marcând o serie de celebrări ale unor evenimente care au trasat cursul istoriei regale a României, respectiv un secol de la intrarea României în Primul Război Mondial, 95 de ani de la nașterea Majestății Sale Regelui Mihai I, dar și 20 de ani de la căsătoria Alteței Sale Regale Margareta, Custodele Coroanei Române cu Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Acestora li se adaugă împlinirea unui secol și jumătate de la fondarea Dinastiei Regale Române, aniversare pe care Romfilatelia o sărbătorește printr-un proiect tematic de timbre. Ilustrând simbolurile suverane și primele trei generații ale Familiei Regale a României, aici se prezintă doar simbolurile suverane.
Pe timbrul având valoarea nominală de 16,00 lei, se regăsește un detaliu din Sceptrul Regelui Ferdinand I. Realizat din aur și împodobit cu pietre prețioase, sceptrul a fost creat în 1920, prin subscripție publică, și dedicat ‘Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor, dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și bună conducere a țării în anii 1916-1919’. În partea sa superioară sunt reproduse patru statuete de țărănci în costume naționale, reprezentând Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina, iar în vârful său se află capul acvilei cruciate.
Buzduganul este unul din cele cinci simboluri ale autorității supreme în regatul Românie, alături de coroana regală, mantia regală, pavilionul regal (steagul regal) și cifra regală (nomograma regală). Dacă regii României Carol I și Carol II au folosit ca simbol al puterii bastonul de mareșal, Ferdinand I a folosit Buzduganul. Acest buzdugan a fost conceput de pictorul Costin Petrescu, executat de firma franceză Rene Boivin din Paris, dăruit regelui în data de 1 mai 1920 și astăzi poate fi văzut în Muzeul de Istorie a României din București, secțiunea tezaur. Piesa este confecționată din aur, argint și oțel, cu spineli și perle. Ca tehnici de executare s-au folosit: ștanțarea, cizelarea, gravarea și șlefuirea. Buzduganul se poate demonta în trei secțiuni, are lungimea totală de 695 milimetri, diametrul maxim 105 milimetri, diametrul minim 29 milimetri și cântărește 2290 grame. La partea superioară a piesei sunt reprezentate patru țărănci în costume populare simbolizând provinciile Țara Românească, Ardealul, Moldova și Bucovina. Pe buzdugan sunt aplicate următoarele cinci inscripții: “M.S. Regelui Ferdinand al tuturor românilor, dăruit acest buzdugan spre pomenirea războiului purtat de la 1916 până la 1919 pentru dezrobirea și unirea întregului neam românesc”, “1916 – 1919”, “Basarabia / România / Țara Ardealului / Bucovina”, “Proiect de Costin Petrescu” și „Executat de Casa Rene Boivin, 27 Rue des Pyramides”.
Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 24 august 1865 la Sigmaringen şi decedat 20 iulie 1927 la Sinaia) a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române , iar între 1914 şi 1927 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/11/filatelie-un-secol-si-jumatate-de-la.html
-->
Răspunsuri