În perioada comunistă, la început de august se serba "Ziua brigadierilor" în semn de înaltă recunoştinţă şi aleasă preţuire a eroismului cu care tinerii brigadieri, aflaţi în primele rânduri ale muncii, contribuiau activ la înfăptuirea măreţelor obiective de dezvoltare multilaterală ale ţării. patriei noastre stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. De-a lungul celor peste patru decenii de existenţă şi activitate rodnică a şantierelor, tinerii în uniformă albastră cu ecuson de brigadier şi-au pus semnătura de gând şi faptă revoluţionară la temelia a numeroase realizări ale construcţiei socialiste, înscriindu-se în amplul efort creator al întregului nostru popor în opera de edificare a noii orânduiri. "De la primele detaşamente de muncă patriotică, de la Bumbeşti-Livezeni şi Salva Vişeu, la Canalul Dunăre-Marea Neagră - sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu - la toate şantierele industriale, a dezvoltării agriculturii, a industriei, ştiinţei, a culturii, tineretul a fost prezent, a răspuns chemării partidului, şi-a făcut datoria faţă de patrie, faţă de popor, faţă de cauza socialismului, demonstrând că este ferm hotărât să contribuie la realizarea unei societăţi moderne, înaintate, în care întregul popor, generaţiile viitoare să ducă o viaţă liberă şi demnă!" Preluând şi ducând mai departe cu cinste şi entuziasm glorioasele tradiţii ale muncii patriotice, tinerii brigadieri de pe cele peste 200 de şantiere naţionale, judeţene şi locale îşi consacră întreaga energie şi pricepere realizării unor importante obiective economice din industrie şi agricultură, formându-se şi educându-se astfel la înalta şcoală a muncii pentru ţară. S-au înscris definitiv în nemuritoare pagini de istorie şantierele tineretului de la Agnita - Botorca - Bumbeşti - Livezeni, Salva - Vişeu, Cianu Mare Cluj, hidrocentralele Lotru, Porţile de Fier I şi II, Combinatul Siderurgic Galaţi, sistemele de îmbunătăţiri funciare Giurgiu - Răzmireşti, Nedeea - Măceşul, amenajarea complexă a râului Dâmboviţa etc. Astăzi, tinerii brigadieri îşi aduc contribuţia la edificarea a noi şi măreţe ctitorii ale evului socialist pe şantierele de la Canalul Dunăre-Bucureşti. Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie şi alte folosinţe, combinatele miniere Rovinari şi Motru, canalul magistral Siret - Bărăgan sau cele de îmbunătăţiri funciare de la Câmpia Caracal, Sculeni - Ţuţora - Gorbani ş.a. Această impresionantă activitate de educaţie prin muncă şi pentru muncă, de participare activă, responsabilă la înflorirea plenară a patriei, a tinerilor brigadieri se înscrie organic efortul întregului tineret al ţării, desfăşurat în industrie, agricultură, pe marile şantiere şi obiective ale Cincinalului, menit să contribuie major la trecerea României la un nou nivel de dezvoltare.
Romania, saracita de razboi si ocupata de rusi, a gasit formula magica a reconstructiei: munca neplatita. Detasamentele de voluntari se hraneau cu ideologie injectata de mitul comunismului. Calea ferata Salva-Viseu, construita in 1948, a unit Maramuresul de restul tarii. Acum, pe acele locuri se mai vorbeste de brigadieri, iar folclorul lui "Hei rup!" inca nu a murit. Linia de cale ferata Salva-Viseu nu inseamna doar legatura intre batranul Maramureș si tara. Alaturi de alte celebre ctitorii realizate in tineretea comunismului institutionalizat in Romania, precum magistrala Agnita-Botorca sau linia Bumbesti-Livezeni, Salva-Viseu a intrat in constiinta publica drept santier al brigadierilor. Ziarul Universul anunta la 22 aprilie 1948: "In afara de tineretul UTM-ist (in luna mai se asteaptă prezenta pe santier a vreo 13000 de brigadieri), vor mai lucra la constructia liniei ferate Salva-Viseu militari incadrati in companii de căi ferate si 1000 de mineri (la tunele). Toti lucratorii din afara cadrelor UTM vor fi antrenati de tinerii brigadieri, care vor constitui motorul intregului santier". Munca pe santier incepuse deja de trei saptamani, iar presa relata pe larg despre noua "epopee a brigadierilor utecisti". Şantierul Salva-Vişeu, botezat cu numele lui Vasile Luca, la acea oră membru în Secretariatul CC al PMR, a fost unul dintre cele trei mari şantiere deschise la 1 aprilie 1948. În cinstea aniversării "Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie" s-a spus că lucrările trebuie finalizate până la 7 noiembrie. S-a construit o linie ferată lungă de 63 de kilometri, care a legat Maramureşul, până atunci izolat, de restul ţării. Lucrarea a necesitat construirea unui tunel lung de 2400 de metri, 250000 metri cubi de terasamente, dintre care 150000 în stâncă, trei viaducte cu înălţimi între 22-32 metri, 14 podeţe şi cinci gări.
https://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/04/tableta-cu-stiri-neconventionale-116.html
-->
Răspunsuri