Produsul medalistic de mai sus este o plachetă care s-a emis în anul 1912, cu ocazia inaugurării Monumentului Independenței din municipiul Craiova. Placheta de formă dreptunghiulară s-a realizat în două variante de metal (compoziție) bronz și argint și are dimensiunile de 90 x 62 milimetri. Pe avers este reprezentat Monumentul Independenței, cu statuia regelui Carol I, având chipiul în mână, pe soclu căreia este scris pe două rânduri orizontale motto-ul său: “ASTA-I MUZICA / CE-MI PLACE”. Sub grupul statuar ce simbolizează atacul artileriei române de la Calafat asupra Vidinului, este înscrisă pe cinci rânduri inscripția: “ACEST MONUMENT S-A / RIDICAT PRIN SUBSCRIPȚIE / PUBLICĂ ÎN ANUL 1912 ÎN AMINTIREA / RĂSBOIULUI DIN 1877 – 78 DE UN COMITET / SUB PREȘEDINȚIA GENERALULUI GIGURTU”. Pe revers este reprezentată cartea de aur a monumentului timbrată de o coroană regală, pe o panglică fiind inscripționată deviza: “PRIN NOI ÎNȘINE”. Pe filele cărții, deși în poză textul este ilizibil, este inscripșionat textul: “LAUDAȚI FIE INIMOȘII CRAIOVENI, CARI AU VROIT SĂ PREAMĂREASCĂ PRIN TRĂINICIA BRONZULUI CLIPA CEA MAI STRĂLUCITOARE DIN ÎNTREAGA NOASTRĂ ISTORIE NAȚIONALĂ. N.FILIPESCU MINISTRU DE RĂSBOIU”. În data de 30 august 1908 a luat fiinţă la Craiova, sub preşedinţia generalului Petre Gigurtu (comandantul Corpului I Armată Craiova), Societatea „Smârdan” – societate a veteranilor grade inferioare din Oltenia, ce număra 800 de membri. În cadul acestei societăți s-a iniţiat proiectul creării, prin subscripţie publică, a unui monument comemorativ al Războiului pentru Independenţa din 1877-1878. De îndată s-a constituit un comitet de iniţiativă ce l-a avut ca președinte de onoare chiar pe generalul Petre Gigurtu. La 20 octombrie 1908 comitetul a hotârât ca proiectul să fie realizat de sculptorul Dimitrie Pavelescu-Dimo (19 iulie 1870, Calafat – 1 septembrie 1944). După ce proiectul a primit acceptul Regelui Carol I (în ianuarie 1909, la Peleş), la 1 februarie 1909 s-a încheiat contractul ridicării acestui monument între preşedintele Comitetului de iniţiativă, generalul Petre Gigurtu, şi sculptorul Dimitrie Pavelescu-Dimo. Lucrarea costa 150000 de lei. Monumentul urma să înfăţişeze „clipa primei lovituri de tun trasă din Calafat în contra vrăjmaşului, în ziua de 15 mai 1877, care a avut drept răsunet Neatârnarea proclamată de Corpurile Legiuitoare”(proclamaţie ce a avut loc la 9 mai 1877 în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor – n.n.). S-a intenţionat ca acest monument să redea exact momentul de la 15 mai 1877, ora 19:30, când domnitorul Carol a ordonat deschiderea focului asupra Vidinului (acest prim foc fiind executat de tunul 1 din bateria Carol I), moment în care domnitorul Carol a rostit memorabila frază „Asta-i muzica ce-mi place!”. Conform contractului încheiat, monumentul trebuia să aibă 9 metri înălţime totală (7,70 metri înălţime de la soclu la creştetul statuii) şi 6 metri lăţime la bază. Statuia Regelui Carol I, aflată în vârful monumentului, trebuia să fie înaltă de 3 metri. Toate piesele trebuiau să fie din bronz, iar soclul şi treptele din piatră de Gura Văii sau piatră de Bulgaria. Piesele componente ale complexului monumental urmau să fie: statuia Regelui Carol I, grup alegoric compus din două tunuri, generalul Cernat cu harta în mână, maiorul Jack Lahovari, doi tunari la primul tun (unul trăgând şi altul în aşteptare), trei figuri la cel de-al doilea tun, un basorelief ce reprezintă în copie tabloul lui Nicolae Grigorescu „Lupta de la Smârdan”, un basorelief ce reprezintă lupta de la Rahova cu maiorul Merişescu, un basorelief ce reprezintă şedinţa istorică a Adunării Deputaţilor, cu I.C. Brătianu declarând independenta României. La 30 august 1909, Societatea „Smârdan” (ce număra acum 8657 de membri) a luat parte la serbarea luării Griviţei – prilej cu care, de la orele 2 până la 6 după-amiază, în grădina Minerva s-a prezentat publicului macheta monumentului, cu îndemnul de a contribui fiecare după posibilităţi la ridicarea acestuia. Multe persoane și instituții au susținut moral și financiar realizarea monumentului. Monumentul a fost turnat în bronz la Florenţa, la fonderia Lippi, în perioada 1909-1912 şi la acea vreme a însemnat cel mai mare monument militar din ţară. Odată finalizat, a fost amplasat la intrarea în parcul Bibescu, pe locul fostei fântâni a lui Bogdan, cunoscută şi cu numele de Fântâna cu ţeapă (fântână ce fusese demolată de autorităţi pe la 1910 - 1911). Festivitatea dezvelirii monumentului a fost stabilită pentru ziua de 21 mai 1913, ora 2:30 p.m.
***
Să ne imaginăm acea zi memorabilă, după cum ne-a rămas mărturie programul oficial:
- sosirea Majestăţii Sale Regina, a A.S.R. Principele Ferdinand, a Familiei Princiare şi a miniştrilor. Vor fi întâmpinaţi la gară de către autorităţile militare şi civile, de asemenea de către domanele Craiovei. O companie a Batalionului 5 Vânători va da onorul, cu drapelul şi muzica Regimentului Dolj Nr.1.
- de la gară cortegiul va merge la monument străbătând străzile Carol I, Justiţiei, Unirei şi Bd. Anastasie Stolojan (azi Bd. Ştirbei Vodă).
- în chioşcul regal se vor face prezentările: generalul Gigurtu îi va prezenta pe membrii comitetului, primarul va prezenta persoanele „de distincţiune”.
- P.S. Sofronie Craioveanul, episcopul Râmnicului Noului Severin, va oficia serviciul divin ce va precede dezvelirea monumentului.
- vor ţine discursuri generalul Gigurtu (care va citi şi o telegramă din partea Regelui Carol I, trimisă cu acest prilej), primarul N.P. Guran şi Principele Ferdinand.
- vor defila: şcolile de fete, Şcoala Normală de Învăţători, veteranii „Nouă şi cu sergentul zece” din Vaslui (fiind prezent însuşi Peneş Curcanul, pe numele său real Constantin Ţurcanu), veteranii din Moldova, veteranii Societăţii „Smârdan” din Oltenia, corporaţiile de meseriaşi, ofiţerii din garnizoană (fără trupe), trupa de detaşamente venite din ţară, elevii Gimnaziului militar. La sfârşit vor defila trupele din garnizoană, în următoarea ordine: Batalionul V Vânători, regimentul Doljiu Nr.1, regimentul Rovine Nr.26, regimentul 1 de Călăraşi, regimentul 1 de Artilerie în cap cu bateria a IV-a (cea care a tras primul foc de tun din Calafat asupra Vidinului, la 15 mai 1877), Regimentul 9 de Artilerie şi Escadronul de tren.
- după terminarea festivităţilor M.S. Regina, A.S. Regală Principele Ferdinand şi însoţitorii vor vizita parcul Bibescu, apoi se vor înapoia la gară de unde, cu un tren special, se vor înapoia în Capitală.
- seara, de la ora 8:30, mare iluminaţie. Circulaţia este interzisă până la 12 noaptea pe străzile Carol I, Justiţiei şi Unirei.
În perioada august-septembrie 1948 autorităţile comuniste au demontat Monumentul Independentei, motivând că era „necorespunzător din punct de vedere politic” şi avea „o relativa valoare artistică”. Macheta se găseşte încă la Muzeul Olteniei – Secţia Arheologie-Istorie.
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/08/filatelie-rase-de-caini.html
Vizualizări: 0
-->
Răspunsuri