Recent Monetăria Statului a lansat pe piața medalistică un produs dedicat trecerii a 50 de ani de la primul zbor al elicopterului IAR-316 B Alouette”. Medalia s-a realizat în două variante de metal compoziție și are următoarele carateristici tehnice:
- material compoziie – argint cu titlul de 99,9% sau aliaj de cupru
- forma – rotundă
- diametrul – 50 milimetri
- greutatea – 47 grame cea de argint, necunoscută cea din aliaj
- calitatea – proof
- tiraje – 60 exemplare cea de argint și 40 exemplare cea din aliaj
- prețuri unitare de achiziție de la magazinele bucureștene ale monetăriei, cu TVA inclus – 575 lei cea de argint și 319 lei cea din aliaj
Cel dintâi IAR-316 B Alouette, ieșit de pe linia de asamblare, a executat zborul inaugural la 13 noiembrie 1971, în scurt timp, întreaga producție fiind realizată la Ghimbav. IAR 316 este un elicopter de antrenament creat de Industria Aeronautică Română, sub licența companiei franceze Aérospatiale. A fost produs la uzina IAR Ghimbav (Brașov), contractul fiind semnat la 4 decembrie 1970. Astfel, începând cu 1970 au început să fie asamblate piese și subansamble aduse din Franța. Primul elicopter de producție complet autohtonă, având numărul de bord 04, a efectuat primul zbor în noiembrie 1972. Au fost fabricate 200 de exemplare dintre care 125 pentru armata română. Celelate au fost exportate în alte țări (Pakistan, Angola, Guineea). Începând cu anul 1987 producția a fost sistată. După mai multe reorganizări, în anul 2000 au mai rămas câteva aparate de zbor de acest tip în cadrul Escadrilei 203 Elicoptere Școală și Antrenament din cadrul Școlii de Aplicație pentru Forțele Aeriene Române de la Boboc. Elicopterul IAR-316B Alouette este o aeronavă îndrăgită de numeroși „elicopteriști”. Pentru mulți dintre ei, Alouette este libelula care i-a ajutat să se transforme din pietoni în piloți. Câteva dintre caracteristicile tehnice ale acestui elicopter sunt:
- Instalatia de forta - un motor turbopropulsor Turbomeca Artouste, cu o putere de 550 CP.
- Lungimea: 12,82 metri;
- Înaltimea: 2,97 metri
- Latimea fuselajului: 2,6 metri
- Diametrul rotorului principal: 11,02 metri
- Greutatea gol: 1050 kilograme
- Greutatea maxima la decolare: 2200 kilograme
- Armament: 200 kg de acrosaje exterioare, ce pot include rachete antitanc dirijate, blocuri de proiectile reactive, bombe clasice, gondole cu mitraliere, gondole radiohidroacustice.
- Sarcina utila: 650 kilograme
- Echipaj: 3 persoane
- Viteza maxima: 210 kilometri pe oră;
- Plafonul static: 3200 metri;
- Distanta maximă de zbor: 495 kilometri
***
Uzinele „Industria Aeronautică Română” (I.A.R.), este o întreprindere de inginerie, construcție și întreținere a aeronavelor din Brașov. IAR a fost fondată la data de 1 noiembrie 1925, ca societate pe acțiuni. La început acțiunile au aparținut uzinelor Bleriot – Spad, Lorraine-Dietrich și fabricii Astra Arad (care a contribuit cu utilaje și personal de specialitate), precum și statului român (care a contribuit pe lângă terenul pentru construcția uzinelor și amenajarea unui aerodrom, și cu o sumă importantă de bani). În decurs de aproape un deceniu și jumătate, statul român a cumpărat acțiunile deținute de uzinele franceze, astfel că la data de 1 septembrie 1938 uzinele au devenit în întregime proprietate a statului român , devenind regie autonoma de stat. La uzinele IAR au fost construite multe tipuri de avioane cu motoarele respective, de concepție proprie sau în licență, de toate categoriile: de scoală și antrenament, de sport și turism aerian, de mare raid, precum și avioane militare de vânătoare, de asalt, de bombardament în picaj, de observație, de recunoaștere, de bombardament. Prima comandă pentru nevoile aviației militare au constituit-o 30 de avioane Morane-Saulnier M.S.35, serie care a fost terminată în toamna anului 1928. Următoarea comandă a fost pentru 70 de aparate de tip Potez XXV de recunoaștere și bombardament. Cele două tipuri de aparate au fost construite în baza unor licențe de fabricație obținute de la uzinele franceze respective. Primul avion purtând denumirea IAR a ieșit pe porțile uzinei în anul 1930. Era prototipul unui avion de vânătoare IAR-11 CV (sau IAR-CV 11), realizat după proiectul inginerului Elie Carafoli în colaborare cu inginerul francez Lucien Virnoux. Formula constructivă adoptată, precum și calitățile sale de zbor îl plasau printre cele mai bune avioane din lume din categoria respectivă. Dintre cele 21 de tipuri de avioane construite la IAR până la la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, 15 tipuri au fost proiectate în cadrul uzinei. Dintre acestea s-au remarcat în mod deosebit prin performantele lor următoarele: IAR-16 cu care în 1935 s-a stabilit recordul național la înălțime (11.631 m), IAR-39, avion de cercetare; IAR-80, avion de vânătoare; IAR-81, avion de vânătoare-bombardament, precum și proiectul IAR-47, avion de recunoaștere. În perioada 1927-1945, producția de avioane a uzinelor IAR a fost una dintre cele mai prestigioase din România. În afară de avioane și motoare de avion, la IAR s-au mai produs instalații și accesorii pentru armamentul de bord. Raidurile aviației americane asupra României în 1943-1944 au pus problema pentru autoritățile militare a dispersării uzinei aeronautice. Amânată între noiembrie 1942 – aprilie 1944 dispersarea IAR a devenit stringentă datorită bombardamentelor americane asupra uzinei din 16 aprilie și 6 mai 1944. Acestea au determinat finalizarea dispersării fabrici lor și a personalului. În aceste condiții, practic producția uzinei aeronautice a fost oprită timp de câteva luni. Fabrica de celule a fost dispersată la Caransebeș și Topleț, fabrica de motoare la Colibași și Ucea, iar fabrica de armament și accesorii la Câmpulung. Consecințele evenimentelor de la 23 august 1944 s-au repercutat și asupra IAR. Unitățile armatei sovietice au impus uzinei brașovene confiscarea materialului aeronautic importat din Germania și executarea de reparații autovehicule în contul articolului 10 din Convenția de Armistițiu încheiată la 12 septembrie 1944. Aceste abuzuri au produs pierderi financiare care însumau la nivelul anului 1946 peste o jumătate de miliard lei. Nota Subsecretariatului de Stat al Aerului nr. 1431/C secret din 30 septembrie 1944 indica reducerea producției aeronautice la contractul Messerchmitt 109 G și Daimler Benz și profilarea întreprinderii pe reparații autovehicule. Anularea contractelor aeronautice și insuficienta resurselor financiare rezultate din reparațiile de autocamioane au condus la propunerea uzinei de a trece la producția de tractoare. A fost aleasă în final licența tractorului Hanomag de 45 CP. În luna noiembrie a anului 1946 au fost terminate componentele a doua tractoare prototip. La data de 1 august 1948, în locul întreprinderii metalurgice s-a înființat Uzina Tractorul Brașov. Astfel, după 23 de ani, uzina IAR își încheia cariera de fabricant de aeronave. Avea sa revină la viata în 1968 sub denumirea de ICA, mai apoi revenind la numele inițial IAR.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/05/cartofilie-judetul-hunedoara.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri