Medalia de mai sus s-a realizat în anul 2023 la Monetăria Statului cu ocazia desfășurării evenimentului BUCHAREST INTERNATIONAL AIR SHOW & GENERAL AVIATION EXHIBITION (BIAS) și pentru a celebra existena de 110 ani a Aeronauticii Militare Române dar și 100 de ani de existență a Aeroclubului României. Medalia s-a realizat în două variante de material compoziție: argint și aliaj cupru și are următoarele caracteristici tehnice:
- Anul emiterii – 2023
- Emitent – Monetăria Statului
- Ocazie – Showl internațional aerian București 2023 și marcarea existenței de 110 ani a Aeronauticii Militare Române și Centenarului Aeroclubului Românei
- Materiale compoziție – argint cu titlu de 99,9% sau aliaj cupru
- Diametrul – 60 milimetri
- Greutatea – 122 grame cea de argint și necunoscută cea de aliaj cupru
- Calitatea – sablată-patinată
- Tiraje – 60 bucăți cea de argint și 40 bucăți cea de aliaj cupru
- Prețuri unitare de achiziție de la magazinele bucureștene ale Monetăriei Statului sau magazinului online romaninmint.ro, cu TVA inclus – 1138 lei cea de argint și 263 lei cea din aliaj de cupru.
În anul 1920, din iniţiativa prinţului George Valentin Bibescu este fondat Aeroclubul Regal al României (ARR), care din 13 aprilie 1923 devine persoană juridică. În anul 1936 ARR se transforma în Federaţia Aeronautica Regală a României (FARR), care, în 10 septembrie 1940 devine Federaţia Aeronautica Româna (FAR), care a activat până în 28 ianuarie 1941. În octombrie 1942 atribuţiile acesteia au fost preluate de Tineretul Aeronautic Român până în februarie 1945 când organizaţiile aeronautice şi aerocluburile sportive au fost desfiinţate. În 20 octombrie 1947 patrimoniul aviaţiei sportive este preluat de Organizatia Sportului Popular (OSP) iar activitatea sportivă este subordonatã Aviaţiei Civile. În anul 1950 activitatea este coordonată de Comisia Centrală a Aviatiei Sportive (CCAS), iar în 1953 de Asociaţia Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Ţării, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. Aceasta devine în 1954 Asociaţia Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Patriei (AVSAP) în cadrul căreia în anul 1954 se constituie Aeroclubul Central. În anul 1960 AVSAP se desfiinţează, aviaţia sportivă trecând în subordinea Uniunii pentru Cultură Fizica şi Sport (UCFS), transformată în Consiliul Naţional pentru Cultură Fizică şi Sport (CNFS). Aeroclubul Central al R.P.R. devine Federaţia Română de Aviaţie, iar şcolile de pilotaj devin aerocluburi. La 1 noiembrie 1972 Aeroclubul Central devine Aeroclubul Central Român, subordonat Departamentului Aviaţiei Civile. In anul 1991 prin Hotararea de Guvern nr.567 din 16 august 1991, Aeroclubul Central al Romaniei isi schimba denumirea, devenind Aeroclubul Romaniei, acesta pastrand in patrimoniu toate aerocluburile teritoriale, infrastructura si materialul volant al acestora. Aeroclubul României este afiliat la Federatia Aeronautica Romana si Federatia Romana de Modelism pentru sporturile aeronautice, la Ministerul Sporturilor: Zbor cu motor, Planorism, Parasutism, Zbor aeronave ultrausoare, Zbor cu balonul si Aeromodelism. La împlinirea unui secol de la înființare, această instituție se prezintă astăzi cu o flotă impresionantă de aeronave și parașute, cu 15 aerodromuri, o infrastructură modernă și un personal profesionist. Sediul central al Aeroclubului României este situat în București, bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 54, Sectorul 1.
În anul 1993 a luat ființă Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forţelor Aeriene. Acest organism are menirea de a coordona apărarea spaţiului aerian al României. Misiunea forțelor aeriene române este apărarea spatiului aerian national cu mijloace aer-aer si sol-aer, sprijinul celorlalte categorii de forte si al autoritatilor locale in situatii de urgenta. Forțele Aeriene Române reprezintă aviația militară a Armatei Române. Înființată oficial la 1 aprilie 1913, prin aprobarea Legii privind Organizarea Aeronauticii Militare de către Parlamentul României, istoria aviației militare române începe odată cu Ordinul nr. 7925/5 noiembrie 1909 prin care se ordona Arsenalului de Construcții al Armatei din București construirea unui avion după indicațiile și sub supravegherea lui Aurel Vlaicu. În prezent, Forțele Aeriene Române au un efectiv de 9700 de persoane și 158 de aeronave, fiind într-un proces de modernizare și reorganizare. Structura actuală a forțelor aeriene române, astăzi se prezintă aproximativ astfel:
Structuri operaționale
- Baza 57 Aeriană “Mihail Kogălniceanu” – Mihail Kogălniceanu
- Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu”– Câmpia Turzii
- Baza 86 Aeriană “Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” – Fetești
- Baza 95 Aeriană “Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu”– Bacău
- Baza 90 Transport Aerian “Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” – Otopeni
- Baza 91 Logistică – București
- Brigada 76 CSR “Dacia” (Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere)
- Brigada 1 Rachete Sol-Aer “General Nicolae Dăscălescu”
- Structuri ajutătoare
- Centrul 85 Comunicații Aero și Informatică „General Doroftei Ghermănescu", București
- Centrul 70 Geniu “General-maior Gheorghe Teodorescu” - Pantelimon
- Colegiul Național Militar “Mihai Viteazu” – Alba Iulia
- Școala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene “Traian Vuia” - Boboc
- Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic “Aurel Vlaicu” - Boboc
- Centrul Național de Instrucție pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu” – Capul Midia
- Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” – Brașov
- Muzeul Național al Aviației Române – București
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/11/reynies-franta.html
ÎȚI MULȚUMESC
-->
Răspunsuri