Produsul medalistic de mai sus este o insignă veche care ne amintește despre Grupul de aviație D 9 S din cel de-al doilea război mondial. După această insignă s-a realizat și o emblemă ce a fost inscripţionată pe toate avioanele Me 109 G, cu care a fost înzestrat acest grup de aviație. În luna aprilie 1944, căpitanul Şerbănescu a fost sarbatorit oficial şi decorat pentru cele 600 de lupte aeriene şi 53 de avioane inamice doborâte. Atunci grupul a primit în dar, cu sprijinul generalului german de aviaţie Otto DESLOCH, (fără bani), 12 avioane Me 109 G. noi, iar grupul a fost rebotezat primind denumirea, Grupul 9 „DS“ Vânătoare din Flotila I, iar naşul a fost Dessloch, grupul fiind comandat din 13 februarie 1944, până în 18 august, de aviatorul căpitan Alexandru Şerbănescu. Insigna se prezintă astfel: scut de tip englez încoronat, având între coroana stilizată şi scut iniţialele D9S (Desloch 9 Şerbănescu). Scutul este împărţit, pe diagonală, stâng jos dreapta sus, partea stângă colorata cu email albastru iar partea dreaptă cu email roşu, peste acestea fiind dispuse, central, patru pene stilizate de acvilă (vultur) în simbioză cu o săgeată cu vârful în jos, reprezentând zburătorii grupului, iuţi ca săgeata şi agili ca vulturul. Aceste două elemente sunt din email galben, realizându-se astfel cele trei culori ale drapelului naţional, albastru, galben şi roşu. Grupul 9 vânătoare a fost creat în 19 aprilie 1942, având în compunere Escadrila 47 şi 48 echipate cu avioane IAR-80 iar din februarie 1943, cu Me 109 G. Primul comandant a fost Lt. Cdr. Gheorghe Borcescu urmat de Lt. Cdr. Gheorghe Georgescu, Lt. Cdr. Gheorghe Ştefănescu, din 13 februarie 1944, de căpitanul Alexandru Şerbănescu şi din 19 august 1944, de Constantin „Bâzu“ Cantacuzino până la 9 mai 1945.
***
Căpitanul aviator Alexandru Şerbănescu, cunoscut între prieteni ca „Alecu“, s-a născut în 17 mai 1912, în com. Coloneşti, jud. Olt şi a decedat la Ruşavăţ - Vipereşti, jud Buzău în 18 august 1944. As al aviaţiei de vânătoare, a luptat în al Doilea Război Mondial pe avioane de tip IAR-80 şi Me 109 G, obţinând 47 de victorii aeriene confirmate şi 8 probabile (52 de avioane inamice doborate şi alte 8 probabile conform documentariştilor, cercetători în domeniu), locul 2 după Constanrin „Bâzu“ Cantacuzino (53 victorii aeriene şi alte 10 probabile). Pentru faprele sale eroice a fost decorat (în ordinea decorării) cu: Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa Crucea de Aur cu două barete, clasa Cavaler cu două barete şi clasa Ofiţer, Ordinul Coroana României, clasa a IV-a cu spade şi panglică de Virtute Militară, Ordinul Steaua României, clasa a V-a cu spade şi panglică de Virtute Militară, Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a, Ordinul Crucea de Fier, clasa a II- şi a I-a., citat de două ori pe Ordin de zi, propus pentru decorare cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a II-a. şi avansarea la excepţional la gradul de Lt. Comandor. Pe Alexandru Șerbănescu, comandantul Corpului 1 Aerian Român, generalul de escadră aeriană Emanoil Ionescu, la caracterzat astfel: „Caracter integru, perfect, loial, un distins patriot, în luptă a dat dovadă de mult curaj, calm şi sânge rece, dispreţuind moartea, insuflând şi altora spiritul de sacrificiu, precum şi încrederea în material, în ştiinţa şi arta de a-l întrebuinţa. A avut cea mai frumoasă activitate de război, totalizând 590 de misiuni de luptă, 235 de lupte aeriene, 47 de avioane doborâte. A ştiut să-şi conducă Grupul cu cele mai mici pierderi.”
***
Generalul Otto Desloch, s-a născut în 11 iunie 1889, la Bamberg şi a decedat în 13 mai 1977, la München, a fost general în Luftwaffe în timpul celui de al Doilea Război Mondial. A fost decorat cu Ordinul Crucea de Fier cu Frunze de Stejar În timpul celui de al Doilea Război Mondial Desloch a comandat unități ale Luftwaffe pe Frontul de Est, între care şi Flota 4 Aeriană Germană, cu care aviața română colabora. În anul 1944, a sprijinit Grupul 9 Vânătoare în apărarea zonei Ploieşti împotriva bombardamentelor americane prin dotarea lui cu 12 aparate M 109 G.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2023/07/sfantul-petru-si-miquelon.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri