Piesa de mai sus este o insignă premiu realizată în anul 1867 la comanda Școlii Normale de fete din municipiul Iași. Piesa este confecționată din alamă cu urme de aurire, de către un gravor local, este prevăzută cu toartă, are forma ovală și dimensiunile 35 x 30 milimetri. În centrul câmpului aversului, pe cinci rânduri orizontale, este aplicată o inscripție cu litere de mână: “Școala / Normală / de Fete / din Iași / 1867”, încadrată de două ramuri de laur, legate la partea inferioară cu o panglică. În centrul câmpului reversului este prezentată stema Principatelor Unite, constând în două scuturi alăturate, la stânga vulturul cu capul întors și crucea în cioc, la dreapta capul de bour, timbrate împreună de coroana princiară. Pe partea superioară, urmând conturul medaliei, este aplicată o inscripșie cu litere de mână: “Medalie de Onoare”, iar la partea inferioară sunt redate două ramuri de laur legate cu o panglică. De la despărțitura dintre cele două scuturi și până la nodul panglii se distinge o frunză de stejar având vârful orientat spre în jos. Școala Normală a fost o instituție de învățământ preuniversitar din Iași destinată pregătirii institutoarelor pentru cele dintâi școli de fete suburbiale. Această școală a fost continuatoarea unei școli înființate în timpul domniei lui Mihail Sturdza, prima școală pentru fete de boieri din Moldova, școală care a funcționat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri: „Școala centrală”, „Școala secundară”, denumită astfel printr-o lege din 1864, „Școala normală de fete” (1893), „Școala de învățătoare” (1904), și, ulterior, Școala Normală „Mihail Sturdza”. Existența școlii sfârșește în anul 1955 când Școala normală de fete fuzionează cu Școal Normală “Vasile Lupu” și capătă numele de Liceul Pedagogic. De-a lungul timpului această școală, care poseda un internat, a ocupat diverse imobile în Iași: Pavilionul șapte al actualului Spital de boli infectioase din Iași sau, în momentul fuziunii cu Școala normală „Mihail Sturdza”, actualul Corp D al Universității ieșene de pe strada Toma Cozma. Școala a rămas în istorie datorită – pe lângă remarcabilul corp profesoral (Constantin Dimitrescu-Iași, Ana Conta-Kernbach) și excelenta pregătire a elevelor, cea mai celebră rămânând Veronica Micle – și scandalului care l-a implicat pe Titu Maiorescu. Între octombrie 1864 și aprilie 1865 Titu Maiorescu a fost suspendat din învățământ ca urmare a unei acuzații de imoralitate legată de presupusa sa legătură cu Emilia Rickert, subdirectoarea Școlii centrale de fete. În februarie 1865, în urma procesului, Maiorescu a fost achitat, reintegrat în învățământ și repus în toate drepturile.
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2022/07/hoorn-olanda.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri