În data de 25 iulie 2025 Banca Națională a Moldovei a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu tema 150 de ani de la nașterea lui Paul Gore. Moneda prezintă pe avers Stema Republicii Moldova; anul emisiei „2025”,inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc; „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „22,0 g” în exergă, iar pe revers efigia lui Paul Gore. imaginea stemei de familie inscripțiile cu majuscule „PAUL GORE”și „150 DE ANI DE LA NAȘTERE” în arc de cerc.
Caracteristicile tehnice ale monedei sunt:
- Data emiterii – 25 iulie 2025
- Emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNM (Băncii Naționale a Moldovei)
- Seria – Personalități
- Tema - 150 de ani de la nașterea lui Paul Gore
- Valoare nominală - 50 lei;
- Calitate - proof;
- Metal: argint;
- Compoziție: 999/1000;
- Greutate: 16,5 grame;
- Diametru - 30 mm;
- Formă - rotundă;
- Margine - zimțată
- Tiraj - 250 exemplare
- Autorul designului (revers) – R.A. Monetăria Statului, România.
Paul Gore sau Pavel a fost un istoric român basarabean, prozator și publicist, membru de onoare (1919) al Academie Române, președinte al Partidului Național Moldovenesc, care s-a născut la data de 27 iulie 1875 la Chișinău și a decedat la data de 8 decembrie 1927 tot la Chișinău. A absolvit liceul în localitatea Nikolav, regiunea Herson (1895), iar apoi Facultatea de Drept a Universității din Sankt Petersburg (1901). În 1905 ajunge judecător de pace în ținutul Orhei și în același an devine președinte al comitetului de redacție al Societății Moldovenești. În 1909 devine director sanitar și director al Muzeului Național din Chișinău, unde va activa până în anul 1918. În 1910 este ales deputat al nobilimii și vicepreședinte al zemstvei guberniale (zemstvă = formă de autoguvernare locală). Din această calitate, Paul Gore va cere la tribună în 1912 introducerea limbii române în școli. În timpul primului război mondial a fost director general al Crucii Roșii pentru Basarabia. În 1917 devine președinte al comisiei școlare moldovenești, nou creată; pe 20 martie — președinte al Partidului Național Moldovenesc, iar pe 16 mai — al Societății Culturale Moldovenești. În toată această perioadă a îndeplinit funcția de locțiitor al comisarului Basarabiei. El a fost cel dintâi locuitor din Chișinău care a arborat drapelul României la reședința sa. În cadrul României Mari desfășoară o vastă activitate, el devenind: președinte al Comisiei Monumentelor Istorice Basarabene (1919), al Ligii Culturale, secția Chișinău (1920), membru al comitetului de conducere al Societății Române de Numismatică (1921), al comitetului Societății Regale Române de Geografie (1921), membru de onoare al Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Chișinău (1921), membru al Ateneului român (1923), al Societății Renașterea Română, al Fundației Principele Carol ș.a.m.d. Sever Zotta îl considera un „nobil fără trufie, boier mândru dar drept, cărturar înțelept și modest, om bun și milostiv, prieten sincer și credincios, creștin evlavios și monarhist mistic, o rară manifestare a geniului rasei noastre și ultimul cavaler al Basarabiei”. Paul Gore avea la activ studii amănunțite asupra științei și artei blazonului, cunoștințele sale recomandându-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al Franței, al Convenției Internaționale de Heraldică din Londra, al Societății Elvețiene de Heraldică, al asociațiilor Adler din Viena, Herold din Berlin, Sanct Michel din Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că „Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul cavaler al Basarabiei. Prin studierea trecutului a ajuns la o concepție medievală și înălțătoare a ideii cavalerismului, a neamului și a blazonului. Astfel, el a devenit unicul heraldic al Basarabiei, chiar al României întregi”. În calitate de președinte al Partidului Național Moldovenesc, a redactat un studiu în limba rusă intitulat „Culorile naționale ale românilor din Basarabia” (rămas în manuscris). Acesta își propune să demonstreze că basarabenii trebuie să utilizeze în mod firesc tricolorul românesc. În 1922 este constituită Comisia Română Consultativă de Heraldică, sub președinția lui Dimitrie Onciul. Paul Gore se va găsi printre primii membri ai acesteia, calitate în care sugerează modele multiple pentru stema României Mari. Mai jos enumăr câeva dintre scrierile sale:
- Însemnare despre cei de una credință din Basarabia(1908);
- Drepturile mazililor(1911);
- Plebiscitul din Basarabia(1919);
- Autoadministrarea și Zemstva(1920);
De asemenea, a redactat studii și articole în: Convorbiri literare, Revista istorică, Viața românească, Revista Arhivelor, Basarabia, etc.
Stema de Stat a Republicii Moldova constă din desenul stilizat al unui vultur (acvile) purtând o cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, un sceptru de aur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Cele două romburi sunt aranjate la nivelul de separare al roșului de albastru. Elementele distincte ale scutului sunt din aur (galbene). Emblema scutului este realizată folosind cele trei culori tradiționale ale tricolorului: albastru, galben și roșu. Stema de Stat a Republicii Moldova este simbolul oficial major al suveranităţii şi independenţei, al unităţii şi indivizibilităţii Republicii Moldova.
-->
Răspunsuri