Începând cu data de 1 septembrie 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic mondial o monedă din argint cu tema Mihail Oromolu – 150 de ani de la naștere. Aversul monedei prezintă o imagine a Conacului Oromolu din Păușești-Măglași, județul Vâlcea, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2025” și stema României, iar reversul redă portretul și numele lui Mihail Oromolu, guvernator al Băncii Naționale a României între anii 1922 – 1926 și anii între care a trăit acesta „1875” și „1945”. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele:
- data emiterii – 1 septembrie 2025
- emitentul – Monetăria Statului la comanda BNR (Banca Națională a României)
- tema – 150 de ani de nașterea lui Mihail Oromolu
- valoarea – 10 lei
- metalul (compoziție) – argint
- titlul – 99,9%
- forma – rotundă
- diametrul – 37 milimetri
- greutatea – 31,103 grame
- cantul – zimțat
- calitatea – proof
- tirajul – 5000 bucăți
- prețul unitar de vânzare, fără TVA, la magazinele BNR din București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara – 640 lei
Conacul Mihail Oromolu, fost sediu al Securității și Spital de boli psihice, este situat în satul Vlăduceni, comuna Păușești Măglași din județul Vâlcea. Este o construcție veche, un adevărat conac, astăzi monument istoric, ridicat în anul 1915 – 1916 în stil neoromânesc după planurile renumitului arhitect buzoian Peatre Antonescu. Soția a venit cu o avere importantă și cei doi n-au stat o clipă pe gânduri. Și-au ridicat un adevărat conac pe moșia de la Păușești-Măglași. Nu s-au bucurat prea mult de el pentru că războiul avea să schimbe din temelii totul. După mai bine de o sută de ani, clădirea se afla într-un stadiu avansat de degradare. De altfel, imobilul a trecut prin naționalizare, revendicare, retrocedare, o vânzare și chiar și o executare în ultimul secol. Naționalizarea din 1948 avea să-i schimbe soarta pentru mulți ani de zile conacului. Acesta devenea pentru câțiva ani buni sediul Securității. Nu puține au fost ororile care s-au petrecut aici, legendele scrise și nescrise arătând că, de multe ori, în conac se intra, însă nu se și ieșea viu. De-a lungul timpului, aici aveau să fie anchetați partizani sau preoți suspectați și acuzați că simpatizau cu legionarii. La o distanță de șase ani de zile, mai exact în 1954, conacul se transformă și devine o clinică pentru bolnavii cu probleme psihice. Mulți au spus că, de fapt, se urmărea mascarea unor arestări prin care țara era curățată de elementele considerate periculoase de noul regim comunist. Puțin mai târziu, clinica a devenit o secție a spitalului din Vâlcea, secție cu specific clar de psihiatrie. În anul 2010, Banca Naţională a României a cumpărat Conacul ”Oromolu” de la Finanţele Publice Vâlcea (proprietatea fusese deţinută de o societate comercială vâlceană cu mari datorii la bugetul de stat).
Mihail Oromolu a fost un magistrat român, jurist, politician și publicist, guvernator al Băncii Naționale a României, în perioada 1 ianuarie 1922 – 31 decembrie 1926, care s-a născut la data de 16 februarie 1875 la Râmnicu Vâlcea și a decedat la București în data de 29 martie 1945. A studiat la Liceul Sf. Sava și la Universitatea din București. Este licențiat în drept al Universității din Paris. A urmat cursuri de literatură și filosofie la Universitatea din Munchen, Germania. În anul 1900 a intrat în magistratură ca ajutor, supleant de judecător la Pitești, Târgoviște, Buzău, Constanța și Brăila. A fost magistrat la Craiova (1903); avocat al statului (1904); prefect al județului Dolj (1912-1913). Între anii 1922-1926 a fost guvernator al Băncii Naționale a României, membru al Creditului Industrial și membru în Consiliul Superior al Agriculturii (1937). Mihail Oromolu a fost membru al Partidului Conservator, deputat și senator (1914 - 1938); membru al Partidului Conservator Democrat (din 1918); ministru al Industriei și Comerțului, în Guvernul lui Tache Ioneascu (1921 - 1922); conducător al Organizației PNL Dolj în perioada interbelică. A fost unul dintre cei mai activi susținători ai realizării Marii Uniri, luptând pentru realizarea acestui deziderat alături de: Nicolae Titulescu, Tache Ionescu, Octavian Goga etc. În cadrul ședințelor reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, a semnat memoriul prezentat de Nicolae Iorga președintelui Consiliului de Miniștri prin care se angaja să susțină lupta pentru apărarea Basarabiei și Bucovinei de Nord în fața agresiunii sovietice (iunie 1940). În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost președinte al Asociației Amicii Americii. În anul 1922, a contribuit la înființarea Editurii Scrisul Românesc, din Craiova, finanțând editarea mai multor romane. A sponsorizat construirea Academiei Române. A fost decorat cu distincția Legiunea de Onoare în Grad de Comandor și Marea Cruce a Ordinului Coroana României. Din scrierile sale enumăr:
- Fundamentul moral al proprietăței(1899);
- Problema monetară și stabilizarea(1928).
A fost căsătorit cu Margot Marocneanu, nimeni alta decât vară primară cu Nicolae Titulescu.
-->
Răspunsuri