Măgura este o comună din județul Buzău care include și satul Ciuta, ce este situată pe malul drept al râului Buzău, extinzându-se spre sud și pe dealul împădurit Ciolanu. Prin cele două sate ale comunei trece șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Din aceasta, lângă Ciuta se ramifică drumul județean DJ203G care duce spre sud, peste dealul Ciolanu, către comuna Tisău din depresiune Nișcov, și mai departe spre Merei și stațiunea Sărata-Monteoru. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de halta Măgura. La recensământul din anul 2011 comuna număra 2241 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 2260 locuitori), dintre care: români – 82,59%, romi – 13,74% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei buzoiene Măgura astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 88,48%, baptiști – 2,49%, evanghelici – 3,61% și restul – nedeclarată sau altă religie. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și era formată din satele Măgura, Ciuta și Unguriu, având în total 2270 de locuitori. În anul 1931, satul Unguriu s-a desprins pentru prima oară și a format o comună de sine stătătoare. În anul 1950, comuna a fost inclusă în raionul Buzău, din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În anul 1968, a redevenit parte din județul Buzău, reînființat; tot atunci, comuna Unguriu a fost desființată și din nou inclusă în comuna Măgura. În anul 2004, satul Unguriu s-a separat împreună cu noul sat Ojasca și a format comuna Unguriu. În comuna Măgura se află o tabără școlară, tabăra Poiana Pinului, care se află lângă Mănăstirea Ciolanu și Schitul Cetățuia. La Măgura s-a organizat, în perioada 1970-1985 tabăra de sculptură de la Măgura, un eveniment anual ce reunea studenți și absolvenți ai Academiei de Arte din București, precum și elevi la liceele de arte; sculpturile realizate în acea perioadă pot fi văzute pe pajiștile din preajma mănăstirii Ciolanu. În comuna Măgura se află biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" din satul Ciuta, monument de arhitectură de interes național, din anul 1762. În rest, în comuna Măgura se mai află patru obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate drept monumente de arhitectură și unul ca monument memorial. Monumentele de arhitectură sunt fostul schit Nifon de lângă satul Ciuta, datând din secolul al XIX-lea și cuprinzând biserica „Izvorul Tămăduirii”, chiliile, turnul clopotniță și fosta școală Dionisie Romano; casa Olimpia Cristocea (1923) din satul Măgura și casa Melania Niculescu (1924) din același sat. Monumentul memorial este monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, ridicat în 1975, de pe DN10, în apropierea satului Ciuta.
În faţa bisericii cu hramul “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, în cimitir, din satul Ciuta. se află un monument în formă de cruce, cu coroană în jurul braţelor, de care se sprijină statuia unui soldat aflat în reculegere. Ansamblul este aşezat pe un postament care are la colţuri obuze din piatră. Inscripţia ne informează că “Acest monument s-a renovat pentru eroii din războiul de independenţă, eroii satului Ciuta din cele două războaie mondiale”, spre “Veşnica lor pomenire, Biserica recunoscătoare”. Monumentul este opera meşterilor Nicolae şi Ioan N. Ionescu, fiind donat de familia Stănciulescu. O inscripţie săpată pe spatele monumentului spune că, “Eroii satului Ciuta scrişi pe acest monument, a fost la iniţiativa veteranului de război, căpitan(r) Iancu N. Virgil”. Sunt înscrise pe monument numele eroilor satului din cel de-al doilea război mondial, în număr de 15.
Pe drumul naţional Buzău-Braşov, la kilometrul 30, în apropierea satului Ciuta, pe un frumos promontoriu, a fost construit monumentul denumit “ Fântâna lui Mihai Viteazul”, operă a sculptorului buzoian Gheorghe Coman. A fost ridicat cu prilejul aniversării a 375 de ani de la prima unire politică a Ţărilor Române sub conducerea marelui domnitor-erou, Mihai Viteazul. Monumentul este o construcţie amplă, din beton, orientată orizontal, de formă paralelipipedică, pe un postament masiv, placată cu plăci de piatră albă de Măgura, pe care sunt montate basoreliefuri având în plan central pe domnitorul Mihai Viteazul, cu securea în mâna stângă ridicată deasupra capului, încadrat de grupuri de oşteni călare. Deasupra figurii centrale este reprezentată emblema-efigie a celor trei ţări unite de marele domnitor. Pe spatele monumentului sunt realizate elemente florale stilizate şi montată o placă cu următoarea inscripţie: “Monumentul de faţă a fost înălţat din dorinţa cetăţenilor judeţului Buzău cu prilejul împlinirii a 375 de ani de la prima unire politică a ţărilor române Muntenia, Transilvania, Moldova, întru cinstirea marelui voievod Mihai Viteazul şi a glorioaselor sale oştiri în fruntea cărora în toamna anului 1599 a trecut pe Valea Buzăului spre Transilvania. Măgura, 4 octombrie 1975”.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/04/monumente-ale-eroilor-buzoieni-comuna.html
-->
Răspunsuri