Gherăseni, denumire veche – Rotunzeni, este o comună din județul Buzău care include și satul Sudiți. Comuna se află în zona de câmpie, la sud de Buzău, reședința de județ, și este străbătută de șoseaua DN2C, care leagă acest oraș de Slobozia. La recensământuil din anul 2011 comuna număra 346 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 3781 locuitori), dintre care: români – 95,54%, romi – 1,7% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei buzoiene Gherăseni astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 97,1% și restul – nedeclarată sau altă religie. Primul sat al comunei purta denumirea de Cremenea; alături de el s-au stabilit pe la 1812 locuitori veniți de pe moșia Rotunda-Brădeanu, formând satul denumit inițial Rotunzeni și rebotezat Gherăseni după ce moșia pe care se afla a fost cumpărată de Ioan Emanuel Gherase. După aceea, a luat ființă și satul Sudiți, populat cu imigranți din Transilvania, scutiți de dări. Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județ, ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea–al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea–al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci necropole din perioade diferite: una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolul al XII-lea–al V-lea î.e.n.), cultura Cerneahov (secolele al II-lea–al IV-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolul al V-lea e.n.) și epoca medievală (secolul al XV-lea–al XVII-lea). Un al treilea sit se află în colțul de nord al fostului sat Cremenea, și cuprinde o altă așezare de tip tell din cultura Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.), o așezare aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală din secolele al XV-lea– al XVII-lea. Situl de la Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), epoca migrațiilor (secolele al III-lea– al IV-lea e.n.), o necropolă din secolele al VIII-lea–al IX-lea și o așezare a culturii medievale timpurii Dridu (secolele al IX-lea–al XI-lea).
În centrul localităţii Gherăseni, în faţa bisericii cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, au fost ridicate, în anul 1934, două monumente, din blocuri de piatră, în formă piramidală. Primul este “Ridicat în amintirea eroilor morţi în campania anului 1916-1918 de văduvele de război, din iniţiativa văduvii Voica Ifrim…15 august 1934…şi Stan C. Pârnog”, cum glăsuieşte inscripţia săpată pe partea din faţă a monumentului. Sub inscripţie sunt înfăţişaţi doi ostaşi cu armele încrucişate, la picioarele lor fiind un altul, căzut, şi lozinca “Pe aici nu se trece”, ceea ce sugerează dârzenia luptelor duse de români pentru apărarea pământului strămoşesc. Pe monument sunt înscrise numele a 71 de eroi şi al soţiilor lor, din toate satele comunei. Numărul real al celor căzuţi este de 92 şi numele lor s-a păstrat în biserică, într-un “hrisov” comemorativ, astăzi dispărut.
Cel de-al doilea monument din localitatea Gherăseni are la partea superioară o cruce şi s-a “Ridicat în amintirea eroilor căzuţi pentru întregirea neamului în războiul din 1916-1919 de Stroie Dobre”, cum ne informează inscripţia. Pe monument sunt trecute numele eroilor din 1877-1878, 1916-1918, 1941-1945 şi numele membrilor familiei ctitorului.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/09/monumente-ale-eroilor-buzoieni-comuna.html
-->
Răspunsuri