Gura Teghii este comună din județul Buzău, care include și satele: Furtunești, Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam, fiind situată în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele Covasna și Vrancei, în Munții Penteleu și Vrancei, ocupând în mare măsură bazinul răului Bâsca Rozilei. Principalul punct de reper al hotarului comunei se află pe valea Bâscăi Mari, în punctul numit pichetul Cocianu, fost punct de pază pe timp de vară a frontierei între România și Austro-Ungaria. La recensământul populației din anul 2011 comuna număra 3439 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 3884 locuitori), dintre care: români – 97,87% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei buzoiene Gura Teghii astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 97,29% și restul – nedeclarată sau altă religie. Infrastructura de transport în comuna Gura Teghii este bazată pe drumul județean 203K, ce leagă satele Nemertea, Furtunești și Păltiniș cu DN10 în satul Lunca Priporului. Cea mai apropiată stație de cale ferată este gara Nehoiașu, de pe calea ferată Buzău – Nehoiașu. Cu ajutorul curselor de autobuz se poate ajunge până la Buzău, București și Brașov. Cea mai veche atestare documentară a unei localități din comună aparține satului Păltiniș, menționat într-un document din 11 decembrie 1534, emis de cancelaria domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă, alături de pârâul Tega. Se menționează în acel document un transport de mărfuri din satele văii Buzăului spre Brașov. În secolul al XIX-lea, comuna era organizată ca punct de graniță, tineri din sate, împreună cu grăniceri recruți păzind granița cu Moldova (în 1855) la Furul Mare, Furul Mic, Mușa și Mușica, și cea cu Austro-Ungaria (în 1870) la Vadu Oii, Poiana din Cale, Balabanu, Valea Bălescului, Cocianu și Băltița. Tot la Cocianu a fost deschis și un punct de trecere a frontierei cu Austro-Ungaria, deschis traficului muncitorilor de la întreprinderea Göetz de la Nehoiu, muncitori cărora primăria le elibera permise de trecere cu acordul consulatului austro-ungar de la Ploiești. În timpul primului razboi mondial, zona a fost ocupată între 1916 și 1918 de armatele germane, care au găsit la Gura Teghii un loc propice pentru construirea unui sanatoriu cu 20 de camere, cu iluminat electric și apă caldă curentă pentru tratarea răniților; localnicii beneficiau și ei gratuit săptămânal, de băile sanatoriului. Acesta a intrat, însă, în paragină după terminarea războiului și retragerea militarilor germani. După război, în anul 1921, un număr de 321 de familii din zonă au primit pământuri în zona de câmpie, la Padina (județul Buzău) și la Zăvoaia și Bordei Verde (județul Brăila). Singurul monument istoric din comuna Gura Teghii este inclus în lista monumentelor de interes județean. Este vorba despre conacul D.D. Maican din satul Varlaam, datând de la sfârșitul secolului al XX-lea, el fiind clasificat ca monument de arhitectură.
În apropierea şcolii din localitatea Păltiniș, în dreapta şoselei Nehoiu-Varlaam, s-a ridicat în anul 1931 un monument în formă de obelisc terminat cu un capiteliu pe care este aşezat un vultur. Monumentul, din piatră, este opera lui Ion Cotrei, şi a fost ridicat în memoria “Făuritorilor României Mari” şi “ În amintirea eroilor din satele Furtuneşti şi Păltiniş morţi în războiul pentru întregirea neamului”, în bătăliile de la Tabla Buţii, Mărăşeşti şi Oituz, înscrise pe monument, ca şi numele eroilor, patru din războiul de independenţă şi 85 din războiul de reîntregire.
În memoria eroilor jertfiţi în cel de-al doilea război mondial s-a ridicat în cimitirul satului Păltiniș, în faţa bisericii cu hramul „Sfântul Nicolae”, o troiţă din lemn sculptat, aşezată pe un soclu din ciment, în trei trepte, placat cu gresie. Pe o placă de marmură montată pe latura stângă a soclului sunt înscrişi “Morţii din luptele 1941-1945”, iar pe latura dreaptă, o altă placă menţionează numele “Veteranilor războiului mondial 20 iunie 1941-9 mai 1945”.
***
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2021/02/monumente-ale-eroilor-buzoieni-comuna.html
-->
Răspunsuri