În data de 2 mai 2025 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă de argint cu tema: Vasile Lupu. Pe aversul monedei este reprezentată Stema Republicii Moldova și marcate inscripțiile: anul de emisiune „2025”, inscripțiile „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „22,0 g” în exergă. Pe reversul monedei este reprezentată efigia lui Vasile Lupu și pecetea domnitorului precum și inscripția: ”VASILE LUPU 1634 - 1653“ în arc de cerc.
Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele:
- Data emiterii – 02 mai 2025
- Emitent – Regia Autonomă Monetăria Statului Român la comanda Băncii Naționale a Republicii Moldova
- Valoare nominală: 50 lei
- Calitate: proof
- Metal: argint
- Compoziție: 999/1000
- Greutate: 22,0 grame
- Diametru: 35 milimetri
- Formă: rotundă
- Margine: zimțată
- Tiraj: 500 exemplare.
- Gravorul reversului – R.A.Monetăria Statului, România
Vasile Lupu a fost domn al Moldovei de două ori: în perioada aprilie 1634 – 13 aprilie 1653 și 8 mai 1653 – 16 iulie 1653. El s-a născut în anul 1595 și a decedat la data în anul 1661. Vasile Lupu era de origine greacă după tatăl său Nicolai Coci, membru al unei familii influente și bogate din Epir, mama lui fiind însă de origine românească. Om bogat, ambițios, mândru, a ocupat tronul Moldovei urmare a răscoalei provocate de venirea grecilor noi în țară. Date fiind împrejurările favorabile externe, ar fi avut o domnie liniștită dacă n-ar fi avut ambiții mari, gândindu-se și la stăpânirea Munteniei și chiar a Transilvaniei. Sprijinindu-se pe turci, a început intrigile împotriva lui Matei Basarab, pe care îl învinge și alungă din țară, urmare a bătăliei de pe Teleajen. În unele reprezentări contemporane, Vasile Lupu apare purtând pe cap cuca turcească, iar în altele, o coroană imperială de inspirație bizantină, timbrată cu capul de bour și cu acvila bicefală, reprezentări sugestive pentru cele două componente ale politicii sale: supus al Porții și protector al ortodoxiei. De la Vasile Lupu s-a păstrat un document emis la 1 noiembrie 1639, care are ca sigiliu stema unită a Moldovei și Țării Românești, care, ulterior, a devenit stema oficială a Principatelor Române Unite la 24 ianuairie 1859. În 1644 se împacă cu principii din Muntenia și Transilvania. În amintirea acestei înțelegeri, Vasile ridică biserica Stelea la Târgoviște, iar Matei pe cea de la Soveja, în Moldova. Este eliminat de la domnie două două lupte pierdute cu Gheorghe Rakoczy II ce viza tronul Poloniei, cu ajutorul Moldovei, ce s-a lăsat întârziat. Fuge la cazaci, de acolo la tătari și apoi la Constantinopol, unde și-a aflat sfârșitul.Ulterior, osemintele sunt aduse la Iași, fiind reînhumate în biserica Trei Ierarhi, alaturi de ceilalți membri ai familiei. Vasile Lupu a zidit mai multe biserici, dintre care cele mai cunoscute sunt: Sfinții Trei Ierarhi din Iași și Sfânta Paraschiva din Lvov.Prin zelul Mitropolitului Varlaam a tipărit mai multe cărți bisericești, în acest fel s-a mai făcut încă un pas important în introducerea limbii române în biserică și stat. „Predoslovia” domnitorului Vasile Lupu la „Cartea românească de învățătură” („Cazania”) a mitropolitului Varlaam, se adresa către „toată seminția românească, pretutinderea ce se află pravoslavnici într-aciastă limbă", arătându-se că s-a scris lucrarea pentru ca să "dăruim și noi acest dar limbii românești, carte pre limba românească”. Prin prestigiul său personal pe plan intern și prin legăturile întinse în afară, Vasile Lupu a dat o nouă strălucire Principatului Moldovei. A fost căsătorit de două ori:
- cu Tudosia care i-a dăruit trei copii: Ioan, Maria și Ruxandra.
- cu Ecaterina Cercheza care i-a mai dăruit trei copii: Ștefăniță, Ioan și Alexandru
-->
Răspunsuri