Începând cu data de 9 septembrie 2024, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o monedă din argint cu tema 130 de ani de la nașterea lui Camil Petrescu. Aversul monedei prezintă o compoziție inspirată din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2024”, iar reversul monedei redă portretul, numele lui Camil Petrescu și anii între care acesta a trăit „1894” și „1957”. Moneda are următoarele carcateristici tehnice:
- data emiterii – 09.09.2024
- emitent – Monetăria Statului la comanda B.N.R. (Banca Națională a României)
- tema – 130 de ani de la nașterea lui Camil Petrescu
- valoarea – 10 lei
- metal (compoziție) – argint
- titlul – 99,9%
- forma – rotundă
- diametrul – 37 milimetri
- greutatea – 31,103 grame
- cant – zimțat
- calitate – proof
- tiraj – 5000 bucăți
- preţul unitar de vânzare, fără TVA, în magazinele BNR din București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara – 510 lei
Camil Petrescu a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet român, care s-a născut la data de 9/21 aprilie 1894 în București și a decedat la data de 14 mai 1957 tot în București. El a pus capăt romanului tradițional și rămânând în literatura română, în special, ca inițiator al romanului modern. Din anul 1948 a fost membru al Academiei Române. După gimnaziu, și-a continuat studiile la Colegiul Sf. Sava și la Liceul Gh. Lazăr din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București, devenind mai apoi profesor de liceu la Timișoara. A debutat în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul „Raul D”. Între 1916 – 1918 participă ca ofițer la Primul război Mondial, iar experiența trăită se regăsește în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930). În război este rănit, își pierde auzul la o ureche, fiind chiar prizonier la unguri, fiind eliberat în anul 1918. Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele sale poezii. Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morții în 1923. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale modernismului european, Patul lui Procust. În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, unde va rezista doar 10 luni. din opera sa amintesc:
- romane: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust și Un om între oameni (neterminat și contestat de o parte dintre criticii literari ai timpului)
- nuvele: Turnul de fildeș, Moartea pescărușului, Mănușile, Un episod, Cei care plătesc cu viața
- poezie: Versuri. Ideea. Ciclul morții (1923), Un luminiș pentru Kicsikem (1925), Transcedentalia (1931) și Din versurile lui Ladima (1932)
- dramaturgie: Jocul ielelor, Act venețian, Suflete tari, Danton, Mitică Popescu, Iată femeia pe care o iubesc și alte.
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război este un roman scris de Camil Petrescu și publicat în 1930. Autorul surprinde drama intelectualului lucid, însetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salvează prin conștientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce trăiește tragismul unui război absurd, văzut ca iminență a morții. Romanul este structurat în două părți, cu titluri semnificative, surprinzând două ipostaze existențiale: „Ultima noapte de dragoste”, care exprimă aspirația către sentimentul de iubire absolută și „întâia noapte de război”, care ilustrează imaginea războiului tragic și absurd, ca iminență a morții. Dacă prima parte este o ficțiune, deoarece prozatorul nu era căsătorit și nici nu trăise o dramă de iubire până la scrierea romanului, partea a doua este însă o experiență trăită, scriitorul fiind ofițer al armatei române în timpul primului război mondial. Romanul este scris la persoana I, personajul-narator identificându-se în partea a doua cu autorul. Modalitatea narativă se remarcă, așadar, prin prezența mărcilor formale ale naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, până la substituirea lui de către personaj. Perspectiva temporală este discontinuă, bazată pe alternanța temporală a evenimentelor, pe dislocări sub formă de flash-back și feed-back. Perspectiva spațială reflectă un spațiu real, frontul, București, Odobești, Câmpulung, dar mai ales un spațiu imaginar închis, al frământărilor, chinurilor și zbuciumului din conștiința personajului. Principalele personaje ale romanulu sunt:
- Ștefan Gheorghidiu- un alter ego al autorului; reprezintă tipul intelectualului inadaptat confruntat cu societatea burgheză a Bucureștilor secolului XX. Este student la filosofie în momentul în care o întâlnește pe Ela, cea care îi va deveni soție.
- Ela- soția lui Ștefan.
- Nae Gheorghidiu- unul dintre cei doi unchi ai lui Ștefan. Un deputat din Partidul Liberal, acesta este descris ca fiind viclean și tăios, cu o mentalitate practică.
- Tache Gheorghidiu- unchiul cel bogat al lui Ștefan.
- Domnul Grigoriade - amantul presupus al Elei.
În anul 1978 s-a realizat filmul de televiziune Între oglinzi paralele, inspirat de acest roman (regia – Mircea Veroiu, actori: Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Constantin și Elena Albu). O adaptare cinematografică a romanului lui Camil Petrescu, numită „Ultima noapte de dragoste”, a avut premiera în anul 1979, cu Joanna Pacula și Vladimir Găitan, în rolurile principale, în regia lui Sergiu Nicolaescu.
-->
Răspunsuri