În data de 29 noiembrie 2021 Banca Națională a Republicii Moldova a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu valoarea nominală de 50 lei, care celebrează trecerea a 100 de ani de nașterea lui Eugen Coșeriu.În centrul câmpului aversului monedei este redată Stema Republicii Moldova, în partea de sus este înscris anul emisiei “2021”, în partea de jos, sub o linie orizontală, este înscrisă valoarea monedei “50 LEI” și periferic circular, în exergă, este aplicată inscripția: “REPUBLICA” (doar pe partea stângă) și “MOLDOVA” (doar pe partea dreaptă). În planul central al reversului este redat portretul lui Eugen Coșeriu, imaginea unei mașini de scris, cu majuscule inscripția “EUGEN COȘERIU” și anii de viață “1921 - 2002”. În partea dreaptă sus, urmând circumferința monedei este gravată cu majuscule inscripția „100 DE ANI DE LA NAȘTERE”. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: valoarea – 50 lei, data emiterii – 29 noiembrie 2021, seria – Știință și inovare, metal (compoziție) – argint, puritatea – 99,9%, forma – rotundă, diametrul – 30 milimetri, greutatea – 16,5 grame, calitatea – proof, margine – zimțată și tiraj – 200 exemplare.
Eugen Coșeriu a fost un lingvist român din exil, membru de onoare al Academiei Române din anul 1991, care s-a născut la data de 27 iulie 1921, în comuna Mihăileni, județul interbelic Bălți și a decedat la data de 7 septembrie 2002 la Tubingen, în Germania. Este fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tubingen. Părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală, Eugeniu Coșeriu este unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului al XX-lea. A absolvit liceul Ion Creangă din orașul Bălți, apoi și-a continuat studiile în filologie la universitățile din Iași și Roma. Ulterior a studiat și filozofie la Universitatea din Roma. Între anii 1950 – 1963 a predat la Universitatea din Montevideo-Uruguay, iar între anii 1961 – 1963 a fost profesor-invitat și la Universitatea din Bonn – Germania. Din anul 1963 și până la sfârșitul vieții a fost profesor la Universitatea din Tubingen. A fost Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universități din întreaga lume. Doctor în Filologie și Filosofie, autorul unui număr de peste 50 de volume și a mii de pagini de exegeză, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, contribuie la îmbogățirea metodologiei disciplinelor lingvistice. Opera științifică a lui Eugen Coșeriu n-a cunoscut prea multe ediții în limba română, majoritatea lucrărilor savantului au apărut în italiană, spaniolă, germană, franceză și alte limbi. Traducerea în românește a Lecțiilor de lingvistică generală a fost un eveniment reverberant în viața academică de la Chișinău și București. Eugen Coșeriu a menținut legături strânse cu mediul științific românesc și cu baștina, revenind deseori atât în satul său natal, cât și la București, Cluj, Chișinău. În calitate de om de știință nu a ezitat să-și susțină cu fermitate convingerile, chiar atunci când acestea veneau în contradicție cu un regim sau altul. Referindu-se la practicile de „purificare lingvistică” la care recurg autoritățile de la Chișinău, promovând ideea existenței unei limbii moldovenești, în cadrul conferinței științifice Unitatea limbii române - cu privire specială la Basarabia și Bucovina, Eugen Coșeriu a reiterat opinia, pe care a susținut-o mereu, că „a promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică. Din punct de vedere istoric și practic este o absurditate, o utopie și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”. Eugen Coșeriu folosea în activitatea didactică și de cercetare mai multe limbi, schimbând cu ușurință limba în care ținea cursurile. Cât privește limba sa maternă, ordinea este următoarea: "Româna și italiana, apoi spaniola și germana (...). Depinde însă și de circumstanțe și de felul de texte: versuri scriu în română, proză am scris în italiană, iar studiile de lingvistică au fost elaborate în spaniolă, franceză și germană". Enumăr doar câteva dintre lucrările sale:
- Sincronia, diacronia e historia – Madrid, 1973
- Gramatica y semantica universales – Madrid, 1978
- Das romanische Verbalsystem – Tubingen, 1976
- Introducere în lingvistică – Cluj, 1999
- Lecții de lingvistică generală – Chișinău, 2000
- Latinitatea orientală, în culegerea Limba română este patria mea. Studii. Comunicări. Documente - Chișinău, 1996.
-->
Răspunsuri