În data de 28 decembrie 2022, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda.
Aversul monedei prezintă o compoziție inspirată de romanul „Moromeții” de Marin Preda, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „100 LEI”, anul de emisiune „2022” și stema României. Reversul monedei redă portretul și semnătura lui Marin Preda și inscripția în arc de cerc „100 DE ANI DE LA NASTEREA LUI MARIN PREDA”. Principalele caracteristici tehnice ale monedei sunt:
- tema – 100 de ani de la nașterea scriitorului Marin Preda
- data emiterii – 28 decembrie 2022
- valoarea – 100 lei
- material compoziție – aur
- puritate – 90%
- forma – rotundă
- diametrul – 21 milimetri
- greutatea – 6,452 grame
- cantul – zimțat
- calitatea – proof
- tiraj – 1000 exemplare
- preț unitar de achiziție de la magazinele BNR exclusiv TVA – 2900 lei
Moromeții este un roman social scris de Marin Preda, ce a fost publicat în două volume la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, în 1955 și în 1967, consacrându-l pe autor printre numele literaturii postbelice. Un roman de tip frescă socială, opera ilustrează viața rurală în perioada interbelică și postbelică. Pe parcursul a o mie de pagini și aproximativ douăzeci de ani, autorul ilustrează dezagregarea lentă a nucleului social rural, familia patriarhală, și distrugerea spiritului țărănesc. Marin Preda a trebuit să își taie toate punțile de întoarcere spre țărănie și spre sat. Copilul, tânărul și poate chiar omul matur Marin Preda a trăit o dramă tipică pentru generația sa. De la 10 ani își dorește să nu mai fie țăran. Însă viața avea să-i rezerve surpriza paradoxului de a izbuti ca om și ca scriitor tocmai în ceea ce încercase să nege odată, adică în asumarea unei condiții țărănești. Ca și în alte cazuri ale altor scriitori, romanul cel mai important al lui Preda este anticipat și pregătit de nuvelele sale. Marin Preda face din țăranul Moromete un individ cu o viață psihologică normală, apt prin aceasta de a deveni erou de proză modernă, el creează un țăran inteligent, în măsură să conștientizeze, în modul lui caracteristic, dramele existenței și ale clasei sociale din care face parte. Aspre, dure, polemice sunt aproape toate bucățile din volumul de debut, încărcate de un patetism anume, antiidilizante, respirând efortul smulgerii din țărănie, a cuceririi vieții și carierei ca pe o pradă. De la Caragiale încoace, nici un alt autor român nu a obținut efecte artisitice mai savuroase din vorbirea personajelor, cum a făcut-o Preda. Simțul limbii vorbite, pe care puțini prozatori l-au stăpânit așa de bine de la Caragiale încoace – singurul său înaintaș pe linia spiritului muntenesc al limbii. Dacă Mihail Sadoveanu și Ion Creangă compliniseră artisitic varianta moldovenească a mentalității rurale, Marin Preda apare pentru provincia sudică drept novator prin plăcerea disimulării și a „teatrului în teatru”, prin viziunea ironico-sarcastică și prin atmosfera colocvială a scrisului. Niculae, însoțindu-l mai târziu pe tatăl său într-o călătorie asemănătoare, rămâne dezamăgit; întâmplările îi păreau banale, oamenii, lipsiți de farmec. Moromete avea însă ciudatul dar de a vedea lucruri pe care alții nu le văd, avea facultatea de a inventa semnificații acolo unde ele păreau să lipsească ori să rămână ascunse celorlalți.
Marin Preda este a fost unul dintre cei mai mari prozatori români, scriitor de nuvele și romane ce s-a remarcat în literatura română drept unul dintre cei mai proeminenți scriitori. Unul dintre cei mai importanți romancieri români din perioada interbelică, Marin Preda a fost un opozant înflăcărat al regimului comunist, dar și unul dintre cei mai cunoscuți autori canonici. Autorul a scris o serie de opere literare, iar dintre cele mai cunoscute scrieri ale amintesc romanele “Moromeții” sau “Cel mai iubit dintre pământeni”. Marin Preda s-a născut pe 5 august 1922, la aproape patru ani de la încheierea Primului Război Mondial, în comuna Siliştea-Gumeşti din judeţul Teleorman. Cel ce avea să devină cel mai mare prozator român a venit pe lume în familia lui Tudor Călăraşu şi a Joiţei Preda, cei doi având deja trei, respectiv 2 copii din căsniciile anterioare. Pe lângă Marin, aceștia au mai avut împreună pe Ilinca şi pe Alexandru, formând astfel o familie cu adevărat numeroasă, dar cu venituri prea modeste. Părinții lui Marin Călăraşu, cum era trecut la școală, nu acordau foarte multă importanță studiului, motiv pentru care acesta a terminat cu chiu, cu vai clasele primare. Micul Marin lipsea frecvent de la şcoală din pricina muncilor gospodărești la care trebuia să ia parte. Chiar și așa, era cel mai bun din clasă. Ulterior, familia sa, satul unde a copilărit, frații și surorile sale, învățătorul său devin, la un moment dat, personaje în cărțile sale. În jurul lor se vor clădi schițe, nuvele, romane de succes. Fără niciun ajutor din partea părinților, după ce trecuse deja prin multe încercări, Marin Preda se încăpățânează să-și termine studiile la București. A început să scrie bine încă din școală și impresiona adesea. Apoi, decide că nu se întoarce în Siliștea-Gumești, preferând să rămână în București, de multe ori fiindu-i foame și neavând unde să se ducă în altă parte decât în garsoniera minusculă a fratelui său, Nilă. În anul 1941, Marin Preda şi-a găsit un post de corector la ziarul “Timpul”, unde a debutat un an mai târziu cu schiţa “Pârlitu“. Între anii 1943-1945, cât a îndurat stagiul militar, și-a întrerupt activitatea editorială. Marin Preda frecventează des și cenaclul “Sburătorul” condus de criticul Eugen Lovinescu, acolo unde nuvela sa “Calul” face o bună impresie celor prezenți. Deși riscant, ulterior şi-a făcut curaj şi a prezentat mai multe momente de-acolo în romane precum “Viaţa ca o pradă“ şi “Delirul“. După ce a revenit la Bucureşti, deloc ușor, s-a reintegrat în lumea presei şi a devenit corector la publicaţia “România liberă“. Marin Preda trece prin redacțiile mai multor ziare și abia în 1955 publică “Moromeții”. Un lucru mai puțin știut este faptul că romanul a fost publicat la insistențele iubitei sale, care a găsit manuscrisul din întâmplare într-un sertar. În anul imediat următor, Marin Preda primește Premiul de Stat, chiar pentru romanul “Moromeții”. În anii ce urmează, Marin Preda reușește să iasă din săracia cruntă de până atunci, destinul său luând calea către faimă, bani, recunoaștere. Ia naștere un scriitor nou, cu un cuvânt clar și dur. Totuși, alte romane ale sale nu au fost primite la fel de bine, precum “Moromeții”, de Partidul Comunist. “Cel mai iubit dintre pământeni”, în ale cărui pagini Marin Preda prezintă ororile comunismului din perioada anilor 50, a fost retras imediat de pe piață. Romanul nici nu ar fi văzut lumina tiparului dacă nu ar fi apărut chiar la editura condusă de Marin Preda. După numai câteva săptămâni, Marin Preda a fost găsit mort, la 16 mai 1980, cauza oficială fiind “asfixierea mecanică”. Mai exact, potrivit raportului medico-legal, „moartea lui Marin Preda a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în condițiile unei come etilice”. Enunăr aici câteva dintre operele marelui scriitor (romane):
- Moromeții - vol.1 – 1955
- Moromeții – vol.2 – 1967
- Intrusul - 1968
- Marele singuratic – 1972
- Întâlnirea dintre pământuri – 1974
- Delirul - 1975
- Viața ca o pradă – 1977
- Cel mai iubit dintre pământeni - 1980
Pe lângă romane Marin Preda a scris și multe nuvele, schițe și eseuri la fel de valoroase.
-->
Răspunsuri