În data de 27 decembrie 2024, Banca Națională a Moldovei a lansat în circuitul numismatic mondial o monedă comemorativă cu tema 150 de ani de la nașterea lui Nicolae Donici. Moneda prezintă pe avers Stema Republicii Moldova; anul emisiei „2024”,inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” în arc de cerc; „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și „16,5 g” în exergă, iar pe revers portretul lui Nicolae Donici, imaginea stilizată a unui telescop, a unor stele și a eclipsei solare în plan central și inscripția cu majuscule „NICOLAE DONICI” și anii de viață „1874-1960” în arc de cerc. Caracteristicile tehnice ale monedei sunt:
- Data emiterii – 27 decembrie 2024
- Emitent – Monetăria Statului Român la comanda BNM (Băncii Naționale a Moldovei)
- Seria – Știință și inovarei
- Tema - 150 de ani de la nașterea lui Nicolae Donici
- Valoare nominală: 50 lei;
- Calitate: proof;
- Metal: argint;
- Compoziție: 999/1000;
- Greutate: 16,5 grame;
- Diametru: 30 mm;
- Formă: rotundă;
- Margine: zimțată
- Tiraj: 300 exemplare.
Stema de Stat a Republicii Moldova constă din desenul stilizat al unui vultur (acvile) purtând o cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, un sceptru de aur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Cele două romburi sunt aranjate la nivelul de separare al roșului de albastru. Elementele distincte ale scutului sunt din aur (galbene). Emblema scutului este realizată folosind cele trei culori tradiționale ale tricolorului: albastru, galben și roșu. Stema de Stat a Republicii Moldova este simbolul oficial major al suveranităţii şi independenţei, al unităţii şi indivizibilităţii Republicii Moldova.
Nicolae Donici a fost un astronom român originar din Basarabia, care s-a născut la data de 13/25 septembrie 1874 la Chișinău și a decedat în data de 22 noiembrie 1960 la Nisa, în Franța. A fost fiul familiei nobililor Nicolae A. Donici și Limonia Macri, strănepotul fabulistului Alexandru Donici. A urmat cursurile liceului Richelieu din Odesa (promoția 1893) și ale Universității din Odesa. După absolvirea cu distincție a universității în 1897 a plecat la Sankt Petersburg unde și-a început cariera științifică sub conducerea astronomului rus acad. F.A. Bredihin, ocupându-se în mod particular de astronomie, colaborând cu cei mai importanți astronomi ruși ai timpului. După alegerea sa unanimă în calitate de membru al Societății Astronomice din Rusia (1904), N. Donici a prezentat la ședința Societății un referat detaliat despre lucrările sale și despre activitățile de pregătire a expediției pentru observarea eclipsei totale de Soare de la 30 august 1905. Lui Donici, care era deja un specialist cu renume în domeniul cercetării Soarelui. Academia i-a încredințat conducerea expediției în Spania în anul 1900. În perioada 1901-1916 N. Donici era șeful misiunii astronomice a Academiei de Științe din St. Petersburg. În anul 1908 a construit un observator astronomic propriu la Dubăsarii Vechi în Basarabia, pe malul drept al Nistrului. Între anii 1918 -1944 a locuit și lucrat la Dubăsarii Vechi și București unde împreună cu colaboratorii săi a fotografiat eclipse de soare, a făcut cercetări de spectroscopie solară, având la dispoziție unul dintre cele mai perfecte spectroheliografe din Europa Centrala. Din 1924 conduce secțiunea „Fundației Culturale Principele Carol”. În iunie 1936 a condus expediția română pentru studiul eclipsei totale de Soare din Turcia. Expediția a fost sponsorizată de Fundația Regală Română, iar la observarea științifică a fost folosit un telescop cu distanță focală de 10 m. Din 1944 a locuit în Franța, lucrând la Meudon și Nisa. S-a stins din viață la Puget-Theniers, o comună situată la cca 55 km de Nisa, într-un azil de bătrâni, în anul 1960. Cercetările astronomice ale lui Nicolae Donici se referă la astronomia Soarelui. A observat 8 eclipse de Soare în diferite părți ale lumii (la 1900 și 1905 în Spania, 1901 în insula Sumatra, 1904 în Cambodgia, 1912 în Portugalia, 1914 în Rusia, 1932 în SUA și în 1936 în Turcia), 8 eclipse de Lună. A fost membru al Uniunii internaționale pentru studiul Soarelui din 1907 din partea Rusiei, al Uniunii Astronomice Internaționale (din 1922), al societăților astronomice din Rusia (până la 1917), Germania și Franța. A fost membru al comitetului astronomic român, membru de onoare al Academiei Române din 24 mai 1922 până în 1948 și repus în drepturi din 1991 (post mortem) și doctor honoris cauza al universității din Coimbra – Portugalia. A scris peste 77 de articoel științifice aproape toate în limba franceză (multe în Bulletin astronomique. Revue générale des travaux astronomiques), dar are și puține articole în română, rusă și germană, multe publicate în Memoriile Secțiunii Științifice ale Academiei Române.
-->
Răspunsuri