Produsele de mai sus sunt un set de medalii speciale realizată de către compania privată orădeană Alex Sztankovits ce s-au conferit câștigătorilor și / sau participanților la competiția internațională de karate kyokushin “Bucharest Challenge Cup Internațional Tournament”. Competiția este organizată de Fundația pentru Tineret a Municipiului București, Feredatia Romana de Karate Kyokushin și Clubul Sportiv Budo Gym. Kyokushin este stil de karate full-contact, modern, relativ recent. Numele de Kyokushin înseamnă “calea ultimului adevăr” sau “calea adevărului suprem”. Fondatorul ei, Masutatsu Oyama a gândit această artă marţială ca pe o cale de adoptat pentru toată viaţa, fiind practicabilă atât de copii cu vârste fragede, cât şi de persoane în vârstă. Spre deosebire de multe arte marţale moderne, antrenamentele şi competiţa din Kyokushin se desfăşoară în sistem full-contact, fără alte protecţii în afară de cochilie la bărbaţi şi protecţia de piept la femei. Practicantul de Karate Kyokushin se numeşte karateka. Echipamentul folosit în Kyokushin e compus din haina, pantalon şi centură şi se numeşte karate-Gi. Acordarea centurilor în Karate Kyokushin este foarte strictă şi se realizează după o programă foarte severă, care implică atât un examen fizic, unul tehnic şi unul de luptă. Sistemul foarte sever a făcut acest stil foarte popular între tinerii care doreau un stil cât mai autentic şi aplicabil în viaţa de zi cu zi şi în autoapărare. Gradele din Kyokushin se numesc Kyu şi Dan. În funcţie de Kyu, culorile centurilor pot fi: albe, albastre, galbene, verzi, maro sau pentru Dan, negre. O dată la patru ani, World Kyokushin Organisation organizează un campionat mondial fără limită de greutate, echivalentul Olimpiadei. Kyokushinul românesc are deja o tradiție de peste 50 de ani. Primele personalităţi de al căror destin se leagă începuturile mişcării de Kyokushin în România sunt băimăreanul Ioan Pop şi bucureşteanul Nicolae Bialokur. Încă în 1972, Ioan Pop, acum posesorul gradului de 3 dan, i-a trimis fondatorului stilului Kyokushin, sosai Masutatsu Oyama, o scrisoare prin care îşi manifestă interesul de a practica această artă marţială. Demersul lui sensei Pop nu a rămas fără efect. Câteva săptămâni mai târziu, maestrul olandez Loek Hollander, informat de sosai Oyama, ia legătura cu sensei Pop şi îi trimite acestuia cartea de căpătâi a fondatorului Kyokushin, „What is Karate”. Aceasta va reprezenta pentru băimărean primul ghid după care s-a început practica Kyokushinului în România. În anul 1977 Nicolae Bialokur, unul dintre pionierii karate-do-ului în România a organizat în capitală primul stagiu de stil avându-l ca invitat pe maestrul olandez Loek Hollander. Primul stagiu cu o participare numeroasă, de peste 100 de karateka are loc în 1983, pe litoral, în staţiunea Venus. Invitaţi au fost atunci shihan Howard Collins şi sensei Adami Istvan.Cu această ocazie s-au acordat şi primele grade, în urma unor examinări serioase, unor practicanţi de Kyokushin. Două evenimente extrem de importante pentru mişcarea românească de Karate Kyokushin au avut loc în anul 1990: înfiinţarea Organizaţiei Române de Karate Kyokushin cu sediul la Oradea şi examenul de centură neagră din iarna lui 1990 tot de la Oradea. Era vorba despre primii cinci practicanţi care au parcurs toate etapele pregătirii Kyokushin şi urmau să fie examinaţi în prezenţa lui shihan Furko Kalman şi a elevilor lui, Karmazin Gyorgy, Brezavai Sandor şi Peko Gabor, luptători redutabili cu experienţă internaţională. Cei cinci au fost Ioan Pop (Baia Mare), Dorel Bulearcă (Bucureşti), Marius Gliga (Oradea), Dumitru Ceară(Braşov) şi Ioan Rosu (Bucureşti). A fost primul examen de centură neagră care a decurs de la un capăt la celălalt conform regulamentului Kyokushin. Și apoi au început să curgă succesele.
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog de mai jos:
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/03/piolenc-franta.html
ÎȚI MULȚUMESC!
-->
Răspunsuri