Luna,
fată de impărat,
din iatac
s-a furișat
prin
pădurile de stele,
printre
ramuri și vâlcele
și-a sărit de pe fereastră
ca o ciută
drept în casă.
O făptură selenară
cu miros de
scorțișoară:
ne sărută blând pe frunte;
ne anină la urechi
mici scântei;
ne citește cu glas dulce-o
rugăciune
și cu degetul la gură,
ne șoptește :
"Noapte bună!"
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri