Basmele și fenomenul poltergeist (al fantomelor zgomotoase.)
Basmele și fenomenul poltergeist (al fantomelor zgomotoase.)
Am arătat că basmele pornesc de la o serie de realități istorice.Sigur că în cadrul acestora, realitatea fundamentală, poate îmbrăca diferite aspecte, printre acestea numărându-se și o categorie aparte de fenomene fizice naturale, care alcătuiesc ceea ce literatură de specialitate, numește fenomenul poltergeist, sau P.K.( Psyho-kinetic)Nu am găsit nicăieri în literatura noastră despre interpretarea basmelor românești sau universale, (mai ales în cadrul basmului german), o abordare a basmelor, din direcția fenomenologiei paranormale.Ce este acest fenomen poltergeist despre care vorbim, și cum se manifestă el?
Cuvântul poltergeist este un cuvânt german compus din doi termeni:"poltern"="zgomot" și" geist=gost=fantoma."Fenomenul este cunoscut sub diferite denumiri: "fenomenul fantomelor zgomotoase", "fenomenul spiridușilor"s.a.m.d.Chiar dacă ne vom repeta, reamintim că modul de manifestare al acestor "spirite",pornește de la zgomote, ca:
pași, ciocănituri, zgârieturi, gâfâituri care se aud dinspre pereții și tavanul locuinței, la mișcarea unor obiecte, până când acestea ajung să leviteze, respectiv apariția unor focuri spontane care pot merge până la autocombustia ființei umane sau ale lucrurilor înconjurătoare.Uneori,fantomele se manifestă prin zgârieturi, ciupituri, lovituri, îmbrânceli, rupturi de haine,ajungând la mutilarea animalelor și moartea din cauze necunoscute a oamenilor, care vin în contact cu ele.
Astfel de fenomene de tip poltergeist, vor face saubiectul unor povești populare.
În "Căsuța din pădure", a fraților Grimm, întâlnim un astfel de episod:
"Dormi ea liniștită, până la miezul nopții, când se iscă în casă o asemenea hărmălaie, că fata se trezi deodată din somn.Pârâia și scârțâia prin toate ungherele.Ușa se deschidea cu zgomot și se izbea de perete, grinzile trozneau ca și când ar fi fost smulse din încheieturi, iar treptele păreau că sunt gata, gata, să se prăbușească.În cele din urmă, se auzi o bubuitură asurzitoare, ca și când s-ar fi năruit întreg acoperișul.După ce zgomotele se potoliră, și cum nu i se întâmplase nimic, fata continuase să stea liniștită în patul ei și adormi din nou."
O situație similară,(de tip poltergeist), i se va întâmpla și eroului lui Ion Creangă, Ivan Turbincă:
"...cum a stins lumânarea, o dată se trezește că-i smucește cineva perna de sub cap, și i-o aruncă cât colo.Ivan atunci, puind mână pe sabie, se scoală repede, aprinde lumânarea și începe a căuta prin casă, în toate părțile, dar nu găsește pe nimene.(...)Dar când să ațipească, deodată se aud prin casă o mulțime de glasuri, care de care mai urîcioase: unele miorlăiau ca motanii, altele covițau ca porcul, unele orăcăiau ca broasca, altele mornăiau ca ursul, mă rog, fel de fel de glasuri schimonosite se auzeau, de nu se mai știa ce mama dracului, să fie acolo.(...)Dar, când aproape de cântători, Scaraoschi, căpetenia dracilor, văzând că parte din slugile lui se zăbovesc, pornește cu grăbire la locul știut, să le caute. Și, ajungând într-o clipă, se vâră, el știe cum și pe unde, în odaie la Ivan și-i șterge o palmă prin somn, cât se poate.Ivan atunci, sare ars și odată strigă:"
În povestea "Plugarul și spiridușul",-povești nemuritoare, 45, pg.103,- citim:
"Într-o noapte, nu trecuseră decât două ceasuri de când ațipise, îl trezi din somn, un zgomot neobișnuit.Părea că în puterea nopții, cineva stă și ciocăne cu o unbealtă căptușită cu un sul de cânepă, să nu se audă prea departe."O altă întâmplare de tip poltergeist, o vom întâlni în povestea "Kelogan și Hasan":
"Merse și merse, până ajunse în dreptul unor ziduri prăbușite.Pasămite, acolo fusese cândva un hamam(...)Cum era întuneric beznă și se simțea foarte istovit, Kelogan se gândi să rămână peste noapte acolo.(...) Într-un târziu, în noapte, fu trezit de niște zgomote ciudate, care cutremurau pământul ca niște tunete dezlănțuite.Se băteau tobe, se loveau tamburine, surle țipau ascuțit.Ecoul lor se lovea de pereții darapanati, ca și cum locul pustiu, avea să se prăvălească cu totul dintr-o clipă într-alta."
Un alt caz de fenomen poltergeist, întâlnim în "Povestea unuia care nu știa ce-i aia groaza":
" Își plimbă privirile în juru-i și zări într-un colț, un pat mare.
-Tii, dar bine s-a mai nimerit.Taman ce căutăm.-își zise el, și se întinse în pat.Dar când dădu să închidă ochii, numai ce începu patul să se miște, și apoi porni în goană cu el.Și tot gonind trecu din odaie în odaie,până ce ocoli tot palatul.
-Să știi că-mi place plimbarea-zise flăcăul, dar n-ai putea mai repede?
Cum zise asta, patul începu să alerge nebunește, de parcă ar fi fost tras de șase telegari fără splină.Trecea lunecând peste praguri și scări, în sus și-n jos, și-l purta lin, fără ca flăcăul să simtă vreo hurducătură.Deodată se poticni, și buuf! patul se răsturnă cu susu-n jos, și pernele și saltelele se grămădiră toate, cât un munte, peste flăcău.Dar el zvârli plapuma și pernele cât colo, și smulgându-se de sub povara lor, zise cu mânie:
-De-acu, plimbă-se cine o pofti în patul ăsta deșucheat.
Și după ce drese focul, se lungi lângă el, și dormi până la ziua, somn fără vise."
În "Omul care nu avea ce povesti", fenomenul poltergeist, este alcătuit dintr-o succesiune de episoade inedite:
"Și bătrânul, întorcăndu-se spre o latură a odăii, strigă:
-Vreau să cinăm, ați auzit?-și bătu din palme de două ori.
Pe neașteptate, porni o forfotă, și o trebăluială prin încăpere, de credeai că se fac pregătiri pentru o nuntă.Un scaun cu spătar odihnitor, se trase singur spre vatră, și Rory se așeză, să-și usuce bine încălțările și straiele.Din bufetul înflorat, împodobit cu crestături frumoase, un cuțit bine ascuțit și o furculița lustruită ca oglinda, săriră și se apucară să taie în bucăți subțiri, o halcă de carne atârnată de grindă.O oală cu smalț albastru, ieși și ea de sub soba de gătit și ciocăni de două ori în podea.De undeva, o mulțime de cartofi, mari cât niște șoricei cafenii, porniră să mărșăluiască sărind în interiorul oalei.Vătraiul se ridică singur, întețind focul în vatră, până ce lumini roșiatice aurii, țesură o plasă jucăușă peste podea.Sub ochii tot mai căscați de uimire ai lui Rory, oala se răsturnă apoi într-o găleata cu apă.Cartofii începură să joace tontoroiul, parcă erau niște căței zburdând când se scaldă."-s.a.m.d.
Ceea ce mi s-a părut extrem de interesant, a fost însă povestea scriitorului rus N.V.Gogol, "Viy", poveste care are legătură, potrivit părerii noastre personale, cu două mari tipuri de basme, din colecția domnului Ionel Oprisan, unele cuprinse în basmele de tipul "Fata din icoană",(Basme fantastice românești, vol.V.) și celelalte, în vol IV, Basme superstițios religioase,cu basme de tipul:
"Cu frica", "Ionică fără frică", Poveste despre credință," Fata diavolizata"(variantă)," Cu strigoiaica,""Cu sfântul Nicolaie", s.a.m.d.
-->
Răspunsuri
Mulţumiri domnului Vanghele pentru episodul în care ne vorbeşte de polergeistm, un fenomen amplu care are la bază basmele populare. Prin traducere el înseamnă fantome zgomotoase. Aş dori să amplificăm această discuţie şi să avansăm în analele ei, întrucât aici este izvorul multor fenomene despre care românii (şi nu numai) povestesc uneori cu lux de amănunte.