Tremur tot! şopti un scai,
Ce noiembrie, vai, vai!
Mi-a lipit genele mici,
Şi de frig parcă-s arici!
.
Trupul nu mi-l simt deloc!
Stau pe sol, un ghemotoc,
Învelit în promoroacă,
Şi-n ochi lacrimile-mi joacă...
.
Şoarecele saltă capul,
Îmbrăcându-şi hanoracul,
Călcând frunzele pictate,
Galbene, roşii, brumate.
.
Se înfoaie de mândrie,
Că şi-a pus o pălărie,
Şi ceva merinde-n spate,
Să plece cât mai departe!
.
Se întoarse către scai:
-Ce cumplită soartă ai!
Vara râzi cu vremea bună,
Toamna şezi frânt în ţărână!
.
Se înclină salutând,
Delicat, parcă mimând,
Şi se duse spre câmpie,
Unde are-o galerie.
Răspunsuri
Spectaculoasă măiestrie a toamnei!
Vă mulţumesc!
.
Aurora, cu stimă
Mă înclin si eu
Vă mulţumesc, doamna Claudia.
.
Aurora, cu drag
Mulţumiri pentru semn, doamna Veronica.
.
Aurora, cu drag
Mă înclin cu toata admiraţia....Felicitâri!
Eşti o generoasă, Lenuş,
mulţumesc mult!
.
Aurora, cu drag