Azorel e supărat,
S-a lăsat şi de lătrat.
Toţi îl strigă Murdărel,
Când din cuşcă iese el.
Ce-or avea cu mine oare?
Vreau să fiu un pictor mare,
Desenez un pom o floare,
Şi deasupra pun un soare,
Şi mai pun ceva culoare…
- Azorel, eşti tot pictat!
Motănel i-a explicat
Nu te şterge pe blăniţă,
Nici pe nas, nici pe guriţă.
Ţine pensula mai bine
Şi nu te picta pe tine.
Nu bagă lăbuţa
Şi nici chiar gheruţa,
În culoare toată.
Du-te şi te spală-ndată
Răspunsuri
O poeyioară didactică, necesară copiilor preşcolari.
Multumesc pentru lectura si apreciere.
Cu stima,
Multumesc, mult!
Minunate versuri...Felicitări!
Multumesc din suflet Lenus!
Cu pretuire,
Multumesc mult domnule Ioan Muntean. Lectura si comentariile dumneavoastra deosebite ma onoreaza si incanta privirea.
Haios este Azorel-Murdărel!
Frumos!
.
Am citit cu drag,
Aurora
Un sfat demn de urmat...sunt şi copii care pictează ca Azorel!
Citit cu plăcere,