De pe miriştea pustie,
Răzbi multă gălăgie.
Un glăscior veni-n aval,
Susţinea un recital.
Greieraşul, pe o cramă,
Cânta toamnei de aramă,
Voios, ultimul concert,
Drag îmi e şi n-o să-l cert!
Spectatori, unul şi unul!
Şui, neputincios, tăunul,
Avea crampe la burtică,
Şi icnea lâng-o furnică.
Nu-l mustră şi nu fugise.
Cu ierburi îl lecuise,
Şi-ntr-o clipă-nviorat,
Glumea c-un ciulin uscat.
Pe un dâmb săltat ca moţul,
Musca îşi îmboldea soţul,
Să aplaude mai tare,
Că din asta nu se moare!
Un mănunchi de gândaci roşii,
Cu chelie ca şi moşii,
Strigau "bis!" cu disperare,
Profitau de blândul soare.
Ortoped de meserie,
Un cioroi cu pălărie,
Auzind zarva pestriţă,
Întrebă o gărgăriţă,
Ce-şi ţinea-n poala micuţă,
Copilul, pe Bulinuţă.
-Eu am stat cam izolat,
Ce-i atât aplaudat?
După ce-i şterse năsucul,
Îndemnându-l să-şi bea sucul,
Ca o mamă, ştiţi şi voi;
Îi răspunse la cioroi:
-Munca ta e inepţie,
Te speteşti din lăcomie.
Ieşi în lume şi-ai să vezi
Ce evenimente pierzi!
Cioroiul simţind că vine
Şi Brumar, spuse în sine:
"O vreme de voi lipsi,
Sper că nu voi sărăci!"
Cu o dulce tulburare,
Picând ca într-o visare,
Stând pe-un par înfipt în zgură,
Asistă pân' noaptea sură,
A venit ca hoţu-ncet,
Să asiste la concert.
Şi cântase greieraşul,
De-mi aţipi copilaşul.
-->
Răspunsuri
Vă mulţumesc din suflet, domnule Muntean.
.
Cu deosebită stimă,
Aurora
Poeziile tale sunt o încântare!
Te îmbrăţişez, Mimi, mulţumesc frumos!
Glasul sufletului tău
Ți se-aude-n vers mereu
Inimioara ne-o topește...
D' aia lumea te iubește!
Mereu mă încântă şi onorează, popasul
dumneavoastră, domnule Viorel!