Doamne, cum s-au îndurat,
Crucea-n spate când Ţi-au dat
şi cu ură Te loveau,
Te scuipau, Te umileau!?
Doamne, oare ce-au gândit,
când pe Cruce Te-au suit,
când Ţi-au bătut cuie-n mâini
şi Ti-au pus pe frunte spini!?
Atunci când Te-au răstignit,
dânşii oare ce au gândit,
când strigai ca în pustiu:
- Iartă-i, Doamne, că nu ştiu!!
Oare nu s-au speriat,
când cerul s-a-ntunecat
şi Pământu-ntreg gemea,
Doamne-n apărarea Ta!?
Către Tine azi venim,
Cu glas mare-Ţi mulţumim,
Că din morţi ai înviat,
Să scapi lumea de păcat.
-->
Răspunsuri
Un poem tulburător....Felicitări!
Mulţumesc şi pentru lectura acestei poezii la care ţin mult!
Sarbatori fericite cu sanatate si liniste sufleteasca!
Doamne ajută să putem primi cu sănătate şi linişte în suflet Lumina Înviarii Mântuitorului!!
Cu mare drag,
M-a tulburat mesajul din versurile tale, Elena!
Versuri scrijelite cu vârful sufletului...
Reverenţă!
Mulţumesc, Aurora, este o poezie la care eu ţin foarte mult!
Cu mare drag de trecerea ta,
Mulţumesc, Domnule Muntean, pentru imaginea sugestivă!
Admiraţie,
Plangerea lui Iisus – Boticelli- Lamentation over the Dead Christ with the Saints Jerome, Paul and Peter
Mulţumesc din inimă, domnule Muntean!
Preţuire,
-
1
-
2
de 2 Următor →