Din inimioara-mi mititică,
Cu glăscior de turturică,
Voi recita o poezie,
Şi o dedic cu bucurie,
Copiilor din jurul meu,
Frumoşi precum un curcubeu!
.
În lumea noastră e splendoare,
Mirific, taină şi culoare.
Şi flori, şi câmp, raze de soare,
Păduri şi râuri călătoare,
Ce susură încetişor,
Un fel de doină, ca de dor!
.
În lumea noastră inocentă,
Vorba urâtă-i "corigentă".
Prieteniile sunt sfinte,
Loialitatea e fierbinte,
Iar sfatul mamei, mângâierea,
Nobil şi cald, dulce ca mierea!
.
Şi trec anii, şi tot vor trece,
Ieri nouă ani, astăzi am zece,
Şi mâine...Uf, uite se scurge
Copilăria, şi aş plânge,
Dar mă abţin. Şi furişat,
O lacrimă tot am scăpat!
-->
Răspunsuri
Mulţumesc frumos, Mimi.
.
Aurora, cu drag
Mereu avem în suflet copilaria! Frumos
Adevărat, Lenuş.
Mulţumesc de trecere.
.
Aurora, cu drag
Oare sunt oameni care să nu regrete după copilărie? Câtă dreptate ai... anii trec ca în poveşti...
Cu mare drag,
Îţi mulţumesc de trecere, Elena.
.
Aurora, cu preţuire