Vine vara pe cărare,
Pe umeri cu şal din soare,
Şi păr lung, din ploi răzleţe,
Strai din grâne, falduri creţe,
Flori mărunte, ca pieptar,
Căutând adânc, umbrar.
.
Prin mesteacăni se afundă,
Căci căldura o abundă.
E lipsită de putere,
Umbra îi dă mângâiere,
Şi găsind un ciot uscat,
Delicat, s-a aşezat.
.
Cu botul de zmeurică,
Dolofanul Ursulică,
Plescăind că mult îi place,
O îmbie: - Vino-ncoace,
Uite, ţie, îţi dau fragi,
Dragi mi-s verile, ce dragi!
.
Un broscoi umflat în pântec,
Încropi voios, un cântec,
Şi forţându-se cântase...
Pe vară o fermecase,
Şi-a rămas, şi va rămâne,
Să coacă fructe şi grâne.
-->
Răspunsuri
Citindu-ţi poezia am simţit căldura verii... cu dorinţa să vină vara ca în poezia ta!
Cu mare drag,
La mine a venit, Elena, ieri m-am afundat într-o
pădurice, la umbră, ca şi vara din poezia mea...
Mulţumesc pentru popas.
.
Aurora, cu drag
Îţi mulţumesc mult, Mimi, mă
bucur că îmi adori poeziile.
.
Aurora, cu drag