Luna mai, în saboţei,
Călduţă şi delicată,
Lasă-n jur parfumul ei,
Şi gătită ca o fată,
Stă în ploaia de lumină,
Plimbându-se prin grădină.
.
Printre plopii foşnitori,
Se revarsă infinitul,
Limpede, fără de nori.
Pe pământ doar clipocitul
Unui izvor se aude.
S-ar ascunde. Cum? Şi unde?
.
Vântul se înclină lent.
La fruntiţa cu ani mulţi,
Cioara poartă pansament
Şi se vaită. Vrei s-asculţi?
-Un broscoi, ţup, a sărit,
Şi-n zvâcnire m-a rănit!
.
În cascadă, un castan,
Scutură floarea uscată.
Pe sub frunza de bostan,
Nici îngustă, nici prea lată,
Stau gângănii la răcoare,
Lâncezând de atât soare!
.
Un miraj e luna mai,
Toţi salcâmii sunt în floare!
Păpădii, brusturi şi scai,
Râd în verde. Ca o mare
Se întinde şi câmpia,
Răsfăţându-şi ciocârlia.
-->
Răspunsuri
Frumos
O seară plăcută!
.
Aurora, cu drag
Chiar de mai este ploios,
Versul tau e asa frumos!
Minunat!
Vă mulţumesc, doamna Agafia.
.
Aurora, cu drag
"Un miraj e luna mai,
Toţi salcâmii sunt în floare"
Doamne, ce frumos... Felicitări!!
Mulţumesc, Elena, ştiu că ai văzut şi tu,
cu ochii minţii splendoarea lunii mai.
.
Aurora, cu drag