Greierul vestit, Ilie,
E caz de infirmerie!
Are o durere mare,
Şi la mâini şi la picioare.
.
Jeleşte de-o oră-ncoace,
Prin fâneţe şi răstoace;
Stă pe burtă, când pe spate,
Suspinând că nu mai poate!
.
Pe-o lăcustă cam senilă,
O lovise brusc, o milă,
Şi îi spuse cu răbdare,
Că el are vindecare.
.
Şi-i vorbi despre furnici,
De duşmance. Ce să zici?
A-ncreţit fruntea uşor,
-Nu mă duc, chit c-o să mor!
.
Ca un fulger e pătruns,
De la tălpi şi până sus!
Cade în genunchi deodată,
Lăcusta e speriată:
.
-Lasă mândria, Ilie,
Căci furnica, leacuri, ştie!
Doar nu vrei să mori, aşa,
Vara cine ne-o cânta?
.
Şi s-a dus îndurerat.
Furnica l-a consultat,
Doamne, pe nişte saltele,
Moi, să te îngropi în ele!
.
Trei surori în preajma lui,
Doctoriţa şi un pui,
Ce ţinea o trusă mică,
Instrumente de furnică!
.
L-au consultat cu migală,
Şi i-au spus fără sfială:
-Eşti bolnav, dar boala este,
De la mers şi nu-i poveste!
.
Febră la muşchi, eşti slăbit,
Mâinile ţi-au amorţit
Pe vioară şi arcuş,
Te voi vindeca acuş!
.
Şezi întins frumos, în pat,
E pufos şi e curat;
Şi vei sta un timp la noi,
Pân' vei fi iarăşi vioi.
.
Ehei, câtă desfătare,
La furnică patu-i moale!
L-au internat şi-ngrijit,
Acum cântă fericit!
.
Dar ceva-l nelinişteşte,
Că-i dator şi chibzuieşte:
"Cum să car eu, un bob mare,
Plata de spitalizare?"
-->
Răspunsuri
Vă mulţumesc, domnule Ioan,
pentru imaginile deosebite.
.
Aurora, stimă
Superbă poveste!
Da, Mimi!
Mulţumesc pentru popasul în lumea celor mici.
.
Aurora, cu drag