Nicu. Nu v-am spus de Nicu?
Mititel e cât ibricu',
Zvăpăiat cum altu' nu-i,
Când e-n pod, când în gutui!
Rumen în obrajii mici,
Păru-n claie, un "Zbârlici"!
Ochii curioşi şi vii,
Cum i-aveţi şi voi, copii!
Şi guriţa, cireşică,
Trăncăneşte fără frică!
Că sunt rele, că sunt bune,
Le aude şi le spune!
Însă-n zori, o făcu lată!
Cu priviri ghiduşe, cată',
Pe căpriţa lui bunicu',
Şi-o încălecase Nicu!
Fuge căpriţa, ehei!
Nicu-n perişorul ei,
Îşi înfipse dreapta, bine,
Cu stânga de corn o ţine.
Nu ştiu cum de reuşi,
Capra îl rostogoli,
Şi căzu pe burtă-n iaz,
Hei, dar nu i-a fost necaz!
S-a jucat, a plescăit,
Pe broscuţe le-a gonit,
Şi ieşi în asfinţit,
Când măicuţa l-a găsit.
-Nicule, îl mustră mama,
Tu, la sfaturi, nu iei seama!
Eşti zbârlit şi murdărel,
Nici copil, dar nici purcel!
Răspunsuri
Superb!
Mulţumesc frumos!
.
Aurora, cu drag
Dragul de el, cu "părul bălai", aşa cum îl aveam şi eu când eram mică, şi murdărici...
Minunat, vă mulţumesc!
.
Aurora, cu stimă