O mustrai pe toamna mea! - autor Aurora Luchian - POEZIA COPILĂRIEI

Postat de Aurora Luchian pe Septembrie 25, 2014 la 2:59

Într-o noapte neguroasă,

Ţâşni greieraşu-n casă,

În frisoane, speriat,

Bău ceai, se puse-n pat,

Să se încălzească, Doamne,

Fiindcă toamna are toane.

Noaptea se ivi senină,

Cu cer în hăinuţă fină.

Dar se răzvrăti deodat’,

Şi ploi reci a presurat,

Gonind greieraşi, broscuţe,

Ce cântau pe mal, desculţe.

Ce spaimă! Se scufundase

De apa se-nvolburase,

Lăsând greierul stingher,

Cu ochi rugători spre cer,

Parcă refuzând să creadă,

Că toamna s-a pus pe treabă.

Pricepând că nu-i glumeaţă,

Murat tot, fără o zdreanţă,

Fugi spre căsuţa sa,

Bâjbâind prin noaptea grea,

Iar eu, martor, cin’ să fie?

Am compus o poezie,

Şi-o mustrai pe toamna mea:

-Ai de gând să stai aşa,

Bosumflată, zbuciumată?

Fii fetiţă delicată!

Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!

mea, mustrai, o, pe, toamna

Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –