Soarele se-ntinse leneş,
Pe un moţ de nor ca vata.
Aruncă vesta, un teniş,
Şi-a pus cămaşa, cravata,
Pantalon galben-gutuie;
Buze calde îşi ţuguie,
Fluierând cu frenezie,
Admira vasta câmpie.
.
Şteviile se ridică
Primenindu-şi feţişoara.
De prin crâng o păsărică,
Smolită precum e cioara,
A zburat înspre coline,
Dând din aripi scurte, fine.
Şi nu ştiu în ce ogradă,
Doi cocoşi s-au pus pe sfadă.
.
Pe o pajişte, mânjită,
Musca, cu lăbuţe goale,
Poartă bască scorogită,
Şi fustiţă zdrenţe-n poale.
Iar pe-o bârnă putrezită,
O pisică miorlăită,
Ţintea sus, în depărtare,
Spre un cârd de cântătoare.
.
Un cocor cu lungi picioare,
Abia se spălă pe faţă,
Şi-ncepu beţe să care
Încă dis-de-dimineaţă;
Cuibuşorul să-şi repare,
Cu trudă, pân' la-nserare.
Grauru-i şopti la cioară:
-Primeniri de primăvară!
Frigu-i dus, a fost ucis,
Pământu-i un Paradis!
-->
Răspunsuri
Vă mulţumesc frumos, domnule Muntean.
.
Aurora, cu stimă
Mulţumesc, Dane.
.
Aurora, cu drag