Dinspre miazăzi flămând,
Vântul molfăi nămeţii,
Pân' au dispărut pe rând,
De-au rămas miraţi sticleţii,
Că spre prânz văzură-n vale,
Şir de râuri călătoare.
.
Ramurile maronii,
Jenate de goliciune,
Ce-au văzut viscol, urgii;
Ştiu că de sub urâciune
Vor ieşi ca-n sărbătoare,
Muguri răsfăţaţi de soare.
.
Din huceagul pustiit,
Ce-n tristeţi se scufundase,
Ieşi un bursuc zbârlit,
Schiţând încruntat, grimase,
Că-l dureau şalele, capul,
Şi era flămând, săracul!
.
Un lup a făcut popas
Lâng-un smoc de viorele.
Lungi secunde a rămas...
Apoi a trecut prin ele,
Şi-ntâlnind o căprioară,
Văzând-o cum se-nfioară,
.
O salută şi posac,
Aruncând suman, fulare,
Zăbovi pe-un ciot uscat,
Jubilând: "Ce uşurare!
De azi trai ca şi în Rai,
Primăvara e pe plai!
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri
Frumoase versuri!
Vă mulţumesc frumos, doamna Veronica!
Cititcu mare drag, felicitari Aurora !
Mulţumesc frumos, Dane.
.
Aurora, cu drag