Codri, cu pământuri ude,
Şi desimi întunecate;
Răspândesc miresme crude,
De iască, amestecate,
Cu bureţi şi putregai,
Scoarţă, fragi, mure, susai.
Noaptea verii se-nfioară,
De la trosnituri de ramuri.
Stingheră, o căprioară,
Şade parc-ar avea hamuri;
Neclintită, ascultând
Pe un huhurez oftând.
Niciun zbor nu sparge clipa,
Nicio frunză nu tresaltă.
Răsfirând galeş, aripa,
Pupăza uşor, se saltă,
Schimbându-şi poziţia,
Când perechea o-nvelea!
La răspântii, strâns grămadă,
Un bursuc fără căsuţă,
Amorţit, gata-i să cadă,
De pe-o movilă micuţă,
Şi din somnu-i chinuit,
Se trezeşte ameţit.
Cu un ropot ca de ploaie,
Peste fagii prinşi în vise,
Trece vântul şi îndoaie
Crengile ce-au fost încinse
De astru dogoritor,
Răcorindu-le din zbor.
Tainică şi zdrenţuită,
Luna cu chipul de ceară,
Crezi că ar fi ciopârţită,
Când prin arbori se strecoară;
Şi plecându-se pe-o parte,
Prinse şoaptele din noapte.
-->
Răspunsuri
Doamne, câte ai putut surprinde... "Prin şoaptele nopţii"!!! Felicitări pentru imaginile create!
Cu mare drag,
Îţi mulţumesc frumos, Elena.
Mă bucură popasul tău!
Un pastel de exceptie! Admiratie, Aurora! Drag,
Vă mulţumesc, doamna Valeria,
încântată de trecere!
Drag de trecerea ta, Mimi.
Mulţumesc.
Aurora