Într-o lume de mister,
Într-un buzunar de cer,
Plânge norul, pitulat,
Că e alb-imaculat,
Gol, pufos, ca şi o frişcă,
Rareori, vântul, îl mişcă.
.
Stăpân ca pe holda lui,
Soarele trudea hai-hui,
Printre lanuri pârjolind.
Spicul trosni a suspin,
Se frânse de greutate,
Ca un moş adus de spate!
.
Sub o pălămidă, mic,
Slăbuţ, miop şi peltic,
Melcul stă lipit de sol.
Nu vă mire că e gol!
Cum să ţii veşmânt pe tine,
Când e cald de pici pe vine?
.
Măsălariţa şopti,
- Căpşorul nu-ţi roti,
Melcu-i nud, cred că-i dement...
Loboda privi discret.
Buruienile jenate,
Ţin privirile-ntr-o parte!
.
-Ce să spun, v-aţi ruşinat!
Sare ciocârlanu-ndat.
Şi eu aş sta despuiat,
Dar Domnul m-a îmbrăcat
În penaj, uf, mă sufoc,
Mor în zilele de foc!
.
Vocile, treptat, s-au stins.
Un broscoi şedea întins,
Pe o plantă ce plutea.
Libelula-l răcorea,
Dând din aripi la-nălţime,
Iscând unduiri sublime!
.
Vântul veni rostogol,
Căzuse de pe un nor.
Şi făcând luxaţie,
Stârni animaţie,
Că-i ursuz şi acum bate,
Când din faţă, când din spate,
Fluturând de supărare,
Trena sa răcoritoare!
Răspunsuri
Încântată de trecere, doamna Valeria,
vă mulţumesc frumos!
Am citit cu drag! Admiratie, Aurora!
Superb! Felicitari!
Calde mulţumiri, doamna Agafia.
.
Aurora, cu drag
Minunate versuri Aurora...Felicitări!
Îţi mulţumesc, Lenuş,
drag de trecerea ta!
Frumos Aurora!
Drag de trecerea dumneavoastră,
doamna Veronica!
Vă mulţumesc.
Ce căsuţe dichisite au melcii!
Vă mulţumesc frumos, domnule Muntean.
.
Aurora, cu stimă