Sub frunze-n bostănărie,
Moleşită de la soare,
O vrabie cenuşie,
Zburlită de supărare,
Se frământă în ţărână,
Când pe burtă, când pe-o rână!
Pulberea înnecăcioasă,
Prin penaj i se strecoară.
Nu prea este sănătoasă,
Însă-n Cuptor, bunăoară,
Când norii s-ascund hoţeşte,
Speri că orice răcoreşte!
Fierbe pământul, iar balta
Astupată cu mătase,
Rochie verde cum alta
În natură, nu purtase;
Găzduieşte, deh, cum poate,
Broscuţele alarmate.
Apa e împuţinată
Şi prin trestii foşnitoare,
Ţinea un slogan de baltă,
Un broscoi, cu voce tare:
-Azi vom mitingi, căci iată,
Bolta e imaculată!
Niciun nor nu-şi face treaba,
Stau la umbră pe sub ape.
Vântu-I inventat degeaba,
S-a ascuns printre hârtoape.
Doar soarele pârjoleşte,
Mă întreb, doar el domneşte?
Scărpinându-se în frunte,
Un nor a ţâşnit din mare
Ca un abur! Făcând cute,
C-a strâns ochii de la soare,
Şi cam zdrenţuit, molatec,
Deveni un şturlubatic.
Dintr-o gură fabuloasă,
Mare cât patru oceane,
Revărsă apa mănoasă,
Iar prin baltă e rumoare.
Sar broscuţele, ce sar!
S-a dus ziua cea de jar!
Răspunsuri
Vă mulţumesc de trecere, doamna Gabriela.
Mă bucur, Mimi, mulţumesc de trecere.
Foarte frumos, Aurora!
Calde mulţumiri, doamna Agafia.
.
Aurora, cu drag
Sar broscuţele, ce sar!
S-a dus ziua cea de jar! Da, s-a cam dus...Versuri frumoase.
Onorată de trecerea dumneavoastră, domnule Ion!
Vă mulţumesc.
Minunat Aurora!
Lenuş, îţi mulţumesc mult.
.
Aurora, cu drag
vai da cata treaba pe capul lor! nici nu simt cand trece ziua! frumos!