Povestea Mărului buclucaş
După „Povestea Mărului buclucaş”de V. Suteev
Într-o toamnă mai târzie,
Prin pădure, la plimbare,
Ţup – codiţă brumărie,
A plecat după mâncare.
Şi, privind ceru-n răspăr,
Trist, printre copacii goi,
A zărit un singur măr,
Ce stătea-n vârf ţonţoroi.
Iepurilă se gândi:
„Simt că foamea mă doboară!”
Când, deodată auzi:
„Crra – crra – crra, râzând o cioară!”
Atunci Ţup rugă frumos,
Punând planul în atac:
- Cioară, te rog să-mi dai jos,
Mărul din vârf de copac!
Cioara rupse măru-n cioc,
Vrând să-l ţină pentru ea,
Dar, uf, îl scăpă şi… poc,
A căzut ca o ghiulea!
Iepurilă ţopăia,
Măru-n frunze sâsâi,
Însă, când a vrut să-l ia,
Pe cărare o porni.
De sub măr, un ghem de scai,
Dintr-un somn adânc trezit,
Aricilă-şi spuse: vai,
Cum de-n ţepi m-a nimerit?!
Ţup striga că partea-şi vrea,
Fiindcă primul l-a văzut,
Cioara-ntr-una croncănea:
- Din pom codiţa i-am rupt!
Nici Ariciul nu ceda,
Speriat, ţipa la ei,
Fructul în ţepi îl ţinea:
- Nu vi-l dau, sunteţi mişei!
Lovi cioara-ariciu-n nas,
Acesta-nţepă codiţa
Lui Ţup care, fără glas,
Duse ciorii-n cioc lăbuţa.
Când era cearta în toi,
Toţi voiau mărul să-l ia,
Paşi grei se-auzi prin foi,
Moş Martin se-apropia…
- Spuneţi ce se-ntâmplă-aici?
Eu de asta am venit!
Cioară, Ţup şi tu, Arici,
Ce aveţi de împărţit?!
- Eu am văzut primul mărul,
Plângând Iepurilă spune!
- Eu l-am rupt, vreau adevărul,
Zise Cioara-ariciul ţine…
- Vrem o împărţeală dreaptă,
Moş Martin eşti înţelept,
Toţi îl vor, toţi îl aşteaptă,
Judecă-ne, te rog, drept!
Moşul sta şi socoti,
După urechi scărpinând,
- Mărul toţi ar trebui,
Să-l aveţi, dar nu pe rând!
După judecata mea,
Spuse Moş Martin agale,
Ţepoşilă va tăia
Mărul în trei părţi egale.
Dar Ariciul hotărî,
Ca în patru să-l împartă:
Prima Ţup o şi primi,
Ciorii-a doua-i dă pe dată,
Cea de-a treia deoparte
Ariciul şi-a pus-o lui,
Iar a patra o împarte,
Cu mare drag Ursului,
Plin de-nţelepciune zice,
Moş Martin, cinstit din neam:
- Mie de ce-mi dai, amice,
Eu aici merite n-am!
- Ba ai parte, bun unchiaş,
Făcând judecata dreaptă,
Pentru Mărul buclucaş,
Ai oprit cumplita ceartă!
* * *
Şi povestea s-a sfârşit,
Nimeni nu s-a mai certat,
Părţi egale au primit,
Fiindcă toţi au meritat!
Răspunsuri
N-am de gând să stau la ușă,
Deoarece vă admir.
Intru, citesc povestea jucăușă,
Iau un măr și tot mă mir
Cum fârtații din pădure
Mâncă mere și nu... mure.
Doamna Elena, am citit cu mare plăcere. Mulţumim, în numele copiilor (şi cei care mai suntem).
Totul este să nu lăsăm să moară copilul din noi! Mulţumesc pentru vizita care mă onorează!
Cu mare drag,
ELENA ( doar )
Minunate versuri!
Mulţumesc pentru trecere şi apreciere!
Citit cu drag!
Am primit vizita cu mare draaaaaaaag!
Cu mulţumiri,
Domnule Muntean, mulţumesc pentru frumoasele imagini! Dacă aş şti cum să le măresc şi să le scot ar fi un minunat material didactic!
Cu mare drag,