Cu un fes stându-i hilar,
O vulpiţă ca de jar,
Vine-n goană nebunească,
Făcând salturi, să vestească,
Că Noiembrie brumată,
Poposise încărcată!
.
Cu brumiţe de argint,
Lapoviţe, ploi şi vânt,
Zori în neguri, fără soare,
Luând frumuseţi din floare;
Chiciuri lăcrimând pe creste,
Şesuri, dealuri...Tiii, ce veste!
.
Cinci scaieţi înfofoliţi,
De la cap în tălpi albiţi,
Şi de spaimă, şi de brumă,
Cu năsucuri ca de humă,
Vlăguiţi, uşor se pleacă,
Căci răceala îi încearcă.
.
Cad pe burtă şi icnesc,
Sunt uscaţi dar nu foşnesc.
Umezeala îi muiase,
Deprimaţi, schiţând grimase;
Vântu-i legănă, tăcut,
Şi-au căzut în somn plăcut!
-->
Răspunsuri
Minunată veste....Felicitâri!
Îţi mulţumesc, Lenuş, drag de trecerea ta!
Sincere mulţumiri de trecere.
.
Aurora, stimă
Vă mulţumesc!
Frumos ai adus vestea! Felicitări!!
Cu bucuria lecturii,
Îţi mulţumesc, Elena!
O săptămână binecuvântată!
.
Aurora, cu drag