Zace-n pături, toamna mea!
Zăpăucă, sora sa,
Iarna, cu nămeţi în plete,
A făcut-o ciuciulete,
Căci păşi-n tărâmul său,
Nepoftită, cu gând rău.
.
La-nceput, crezuse ea,
Că veni la o cafea
Şi trei vorbe ca-ntre fete...
Nu să îi pună pecete
Pe migala-i ruginoasă,
Răsturnând nea albicioasă.
.
Şi o-ntâmpinase-n prag,
O îmbrăţişă cu drag,
Din cămară îi aduse
Fructe. Şi-n trăistuţă-i puse!
Însă nu a fost cinstită,
O soră nesăbuită!
.
Veni cu amici, alai,
Hoarde-ntregi de guturai!
Vijelii nestăpânite,
Burniţe nesăbuite,
Şi la urmă, argintie,
Nea pe frunza rubinie.
.
Ştiţi care-i mâhnirea sa?
Purta bluză subţirea,
Şi o fustă maronie,
Păru-n vânt, făr' pălărie,
Nici ghetuţe, pelerină...
Şi răci. Iarna-i de vină!
.
Udă leoarcă, lângă foc,
Şade toamna, ghemotoc.
Poc! un vreasc cu mâini zbârcite,
Ţepene, învineţite,
Şi le pune tacticoasă,
Sub vatra sărăcăcioasă.
.
Focul pâlpâie slăbit,
Tare greu s-a înteţit!
Toate lemnele-s umflate,
Lunecoase şi-ngheţate.
Şi de febra ce o are,
Delira că-i cald şi soare...
.
Tatăl-An s-a panicat.
A venit imediat,
Şi la căpătâi îi şade,
Şi şopti că nu se cade,
Ca Iarna, o, Doamne Sfinte,
Să îi calce pe cuvinte!
Şi o mângâie uşor:
-Daga tatii, drag odor...
.
Chemă iarna, răguşit,
Bombănind. Ea a venit.
Bănuia ce o aşteaptă...
-Hei, te crezi mare deşteaptă
Să-ţi bagi sora în frisoane?
Astea-s răzvrătiri, fasoane!
Ai pedeapsă, şi sunt bun,
Să nu vii pân' la Crăciun!
...................................................
Şi s-a dus iarna, târâş,
Când zburdam la săniuş!
-->
Răspunsuri
- o incantare , cu paturi, fara paturi, toamna ta este o incantare!
Vă mulţumesc, doamna Gabriela.
.
Aurora, cu drag
Calde mulţumiri, domnule Muntean.
Minunat clip!
.
Aurora, cu stimă
Îţi mulţumesc frumos, Mimi,
mă bucură popasul tău!
.
Aurora, cu drag