Postul reprezintă abţinerea de la mâncărurile şi băuturile de frupt pentru un anumit timp, în anumite cazuri însoţită sau înlocuită de abţinerea de la alte produse sau practici.
Postul, îndeosebi potrivit accepţiunii româneşti a cuvântului, are un caracter ascetic religios.
În creştinism
Postul se practică îndeosebi în perioadele de peste an numite astfel, precum şi în zilele de vineri. Potrivit diferitelor tradiţii creştine, miercurea (în Răsărit), sâmbăta (în Apus), chiar lunea (în mănăstiri) şi alte zile fixe din calendarul de peste an vor fi adăugate ca zile de post.
Versete biblice despre post
Isaia 58:5: Oare aceasta este postul plăcut Mie: să-şi chinuiască omul sufletul o zi? Să-şi plece capul ca un pipirig, şi să se culce pe sac şi cenuşă? Acesta numeşti tu post şi zi placută Domnului?
Matei 6:16-18: Când postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorâtă, ca făţarnicii, care îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata. Ci tu, când posteşti, unge-ţi capul, şi spală-ţi faţa, ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
Ajunul e abţinerea de la mâncare şi băutură pentru un anumit timp.
Pe de o parte, ajunul e o formă de asceză, practicat în majoritatea religiilor, dar mai cu seamă în:
- iudaism, ca pregătire pentru Yom Kipur;
- creştinism, îndeosebi în cadrul postului mare, mai cu seamă în zilele de miercurea cenuşii (sau lunea la intrarea în post), vinerea mare şi sâmbăta mare, precum şi în ajunul Crăciunului şi al Bobotezei;
- islam, îndeosebi în cadrul ramadanului, ajunul fiind unul din stâlpii islamului.
Fruptul (din lat fructus) desemnează anumite mâncăruri, altele decât de post, precum şi zilele când, conform diferitelor rubrici, credincioşii creştini pot consuma aceste mâncăruri.
Mâncăruri de frupt
În funcţie de felul postului, ritul bizantin prevede mai multe feluri de frupt, după cum urmează.
Frupt propriu-zis
La Paşti şi în toată săptămâna luminată, de la Crăciun până la Bobotează, precum şi în toate zilele de peste an, altele decât în posturi şi în zilele pregătitoare posturilor, altele decât miercurea şi vinerea, se mănâncă de frupt, adică orice produse alimentare de origine animală. Aceste produse culinare sunt desemnate de mineie drept:
- carne
- brânzeturi
- ouă
- peşte şi crustacee
- ulei vegetal
- miere şi zahăr.
Frupt alb
Toată săptămâna (miercurea şi vinerea inclusiv) dinainte de intrarea în paresimi, se mănâncă de frupt alb. Bolnavii mănâncă de asemenea de frupt alb în zilele de post. Fruptul alb a devenit normă de post pentru ritul latin.
Fruptul alb constă în:
- brânzeturi
- ouă
- peşte şi crustacee
- ulei vegetal
- miere şi zahăr.
Acesta opreşte însă carnea animalelor cu sânge cald.
(sursa: wikipedia.ro)
Temă dezvoltată simultan pe blogul Cronopedia şi în reţelele RoGrup, În fapt de seară cu Lenuş, Altmarius
-->
Răspunsuri