TAIFASURI INTR-O BIBLIOTECA: INTERVIU CU POETUL VALENTIN MARICA

[Lenuş Lungu]

TAIFASURI INTR-O BIBLIOTECA: INTERVIU CU POETUL VALENTIN MARICA

Autor: LILIANA MOLDOVAN

Liliana Moldovan: Ce credeti despre generatia contemporana de scriitori romani? Se afla tinerii scriitori in mediul unor framantari creatoare menite sa dea nastere unei literaturi valoroase? Valentin Marica: Despre tinerii scriitori trebuie sa vorbim cu exigenta si dragoste. Ca sa-i apreciem, vorba lui Mircea Eliade, trebuie sa-i simpatizam. Apoi, simpatizandu-i, sa-i privim foarte indeaproape. Unii nu sunt destul de activi, pe masura talentului. Nu persevereaza. Debuteaza editorial, dupa care se asaza in perioade de odihna, exceland in vedetism si persiflarea literaturii de pana la ei. Fara un sentiment puternic ca ei continua o traditie a literaturii romane, ca vin cu opera lor s-o lege de mari opere ale literaturii, tinerii scriitori se vor stinge. De multe ori acuza ca sunt neglijati de critica literara, ca nu sunt publicati de revistele literare, dar ei nici macar nu isi trimit creatiile inspre revistele literare. Ar putea sa se intalneasca cu scoala de poezie, bunaoara, pe care o mentine cu mare simt de raspundere, la Romania literara, Constanta Buzea. Sunt multi scriitori tineri talentati, au confirmat-o in ultima vreme concursurile nationale de creatie literara pe care le-am initiat, Jocul de-a ziua cea buna si Vreme trece, vreme vine. In seria de carte Prima verba, pe care o ingrijesc la Editura Cezara Codruta Marica, am debutat tineri cu poezia in sange, dornici sa-si vada creatiile in volum. Asa au aparut: Rai de ocazie de Laurentiu Blaga, Abur albastru de Costina Zehan, Amurgul nimanui de Nicolae Corneliu Borzan, Anotimpuri ingenuncheate de Dorina Suciu, Neputinta si untdelemn de Andreea Contiu, Chemare nestinsa de Hadrian V. Contiu, Tristetea din fericire de Varo Enik�, Tainic, alinare… de Melania Stejarean. Desigur, aceste carti trebuie sa se implineasca prin cele care vin. Daca prin ele autorii tineri au facut cu ochiul unui succes de-o clipa, e ca si cum ar fi spus o gluma nesarata intr-o catedrala, cum consemna scriitorul Vasile Salajan.

Liliana Moldovan: Ce loc trebuie sa ocupe lectura in procesul de formare a noilor talente literare? Credeti ca un ridicat apetit spre lectura poate fi o conditie esentiala in procesul formarii unor scriitori valorosi ?

Valentin Mtaifas5arica: Va referiti, desigur, la apetitul pentru lecturi esentiale. Din pacate, sunt scriitori tineri ce poarta viciul nelecturilor esentiale. Intr-o rubrica din emisiunea Vitralii, se numeste Carte radio de poezie, am invitat si tineri poeti. O sa ma refer la acestia. Mi-am dat seama ca, desi au absolvit studii universitare, nu aveau asimilata ceea ce numim in mod obisnuit bibliograf�a obligatorie. Au fost, se pare, asii citirii in diagonala. Sunt marile carti de literatura universala, apoi marile carti despre literatura universala, fara de care iti fuge pamantul de sub picioare. Unii au citit editiile acelea prescurtate, povestite, ale unor capodopere, cea mai mare mutilare care i s-a putut face literaturii vreodata. Se simte talentul, dar, imediat, fragilitatea lui, cand e prins in poem, prin lipsa lecturilor exigente, cum le numea Matei Calinescu. As spune ca lectura trebuie sa mearga mai departe, inspre binefacerile studiului. Istoria poeziei, antologiile importante, tratatele de poetica, teoria literaturii, limba in care scrie un poet trebuie cunoscute temeinic, ca tinuta tanarului poet sa fie impecabila. Cat de expresiv se exprima N. Steinhardt : Talentul e in situatia militarului in uniforma; se cade sa se supravegheze cand iese in oras� Sa ne amintim in ce cuviinta si temeinicie a lecturilor scria tanarul Eminescu.

Liliana Moldovan: Descrieti, in cateva cuvinte, relatia scriitorului, jurnalistului si omului de cultura Valentin Marica cu bibliotecile, in general, si cu Biblioteca Judeteana Mures, in special!

Valentin Marica: E locul in care odraslesc atatea ganduri. Locul care nu ma tradeaza, este ingaduitor, imi da liniste, imi cere liniste, fiind prezent la intalniri imbucuratoare cu cei ce au facut ca locul acesta sa existe, cu autorii cartilor.

Pot sa spun ca am locuit in biblioteci. La Biblioteca Universitara din Cluj am conspectat Iliada si Odiseea la inceputul anului I de facultate. N-o sa uit bucuria acelor zile de studiu, cand toata lumea era transformata doar in intoarceri de pagini in mainile studentilor si in privirile lor. Faptul ca erau multi studenti, ca nu gaseai usor loc in biblioteca, ma stimula. Acolo am patruns notiunea de blandete intelectuala. Lecturile in biblioteca te faceau om bun, echilibrat, exigent. Nu era doar lectura, erau ore si zile de studiu. Conspectam, nu doar citeam. Patratelul acela de hartie care era legitimatia de intrare in biblioteca imi dadea putere. Interesant, conspectand titluri importante din listele bibliografice, de la Cervantes la Joyce, de la Cantemir la Mateiu Caragiale, in pauze mergeam la sectia de periodice si citeam din revistele literare noutatile la zi. Cand l-am citit pe Ibsen, in Biblioteca de la Literele Clujene, cand am terminat lectura la Rata salbatica m-a impresionat atat de mult, incat ajuns pe strada, inspre Caminul studentesc „Avram Iancu”, am avut senzatia desprinderii de la pamant intr-o plutire ireala. Nu o data am trecut prin starea aceasta de catharsis. Biblioteca imi dadea siguranta si bucurie. Lucram pe fise, unele de idei, altele de vocabular, altele de excerpte din opera citita. Obiceiul mi l-am lipit de suflet, il am si acum. Zilele in care stau la Biblioteca Judeteana Targu-Mures sunt cele care nu trec in zadar. Mai multi ani, am avut domiciliul stabil aici. Pentru Thanatosul ca ipostaza a tragicului, in locul acesta am parcurs mii de titluri. Oamenii Bibliotecii au stiut s-o inzestreze, spre bucuria celui ce cauta sa dezmargineasca lumea; ca sa nu ni se usuce cugetarea!