Toamna ne-nvăluie cu parfumul,
Când frunzele-și schimbă culoarea,
Numai tu îmi înțelegi chemarea,
Parcă și timpul a mai uitat drumul.
Ce taină ascunde supărată zarea,
Toamna rece mângâie tare malul,
Valurile lovesc supărate țărmul,
Murmură printre ani tristă marea.
Te văd alergând iubite printre stele,
Foșnete ascunse în magica tăcere,
La malul mării se odihnesc visele.
Veghează în suflet o mângâiere,
În văzduh zboară departe frunzele,
Poartă în tolbă toamna o amintire.
-->
Răspunsuri