Cârciumi de pomină de altădată (5)
Sfârșitul Mandravelei
Proprietarul cârciumei Mandravela a fost Costică Alexandrescu, „bancherul din Berceni”, care în 1925, împreună cu alți comercianți și proprietari de terenuri, va înființa Banca Funciară a României.
Cu toate că norocul în afaceri părea să-i surâdă, din anul 1932 încep să apară primele probleme, care vor escalada destul de rapid.
Acumulând foarte multe datorii, Costică Mandravela a încercat să obțină câștiguri ilicite, mituind funcționari fiscali pentru a scăpa de jumătate din datoria ce o avea.
Când fapta a fost descoperită, Costică Alexandrescu Mandravela nu se mai afla în viață. Prejudiciul pe care l-a adus statului a fost recuperat prin scoaterea la vânzare prin licitație a proprietăților pe care acesta le deținea.
Cârciuma Mandravela a funcționat până în anul 1937, însă povestea sa a rămas neuitată până astăzi.
Mandravela, personaj de literatură
Mandravela, cu toată gloria și controversa sa, a rămas viu în amintirea bucureștenilor și a continuat să fie menționată în literatură. Scriitori precum Rodica Ojog Brașoveanu, Eugen Barbu și Stelian Tănase au evocat atmosfera și personajele acestei mahalale în operele lor, păstrând astfel vie amintirea unei perioade fascinante din istoria Bucureștiului.
Mandravela, un loc atât de emblematic pentru Bucureștiul interbelic, și-a lăsat amprenta atât în literatură, cât și în viața de zi cu zi a oamenilor.
Numele său apare în opere precum „Plan diabolic” de Rodica Ojog Brașoveanu, „Groapa” de Eugen Barbu și „Moartea unui dansator de tango” de Stelian Tănase, unde este descrisă atmosfera specifică a mahalalei și a cârciumii lui Costică Alexandrescu.
Anunțurile funciare, știrile despre incidente și chiar programul liniilor de transport făceau adesea referire la această mahala.
Astfel, Mandravela a devenit un simbol al unei epoci, un loc care a inspirat atât artiști, dar și oameni obișnuiți.
Cine a fost Costică Alexandrescu, patronul cârciumii Mandravela
Costică Alexandrescu și fratele său Vasile au dat numele de Mandravela cârciumei lor, un arhaism care înseamnă „minciună”, însă care a devenit de-adevăratelea una dintre cele mai populare bodegi din Capitală, fiind cunoscută de toți bucureștenii, fie din vorbă, fie pentru că au petrecut aici. Pușcăriași eliberați de la Văcărești, tâlhari vestiți sau simpli cetățeni, toți mâncau și beau laolaltă la Mandravela, potrivit Berceni de Poveste.
În 1925, Costică Alexandrescu a deschis o bancă împreună cu mai mulți afaceriști și proprietari din Șerban-Vodă, de unde i-a venit și porecla de „Bancherul din Berceni”. Deși poate să pară extrem de impresionant azi, pe atunci să deschizi o bancă era o activitate extrem de populară, astfel se face că în România acum aproape 100 de ani funcționau circa 1000 de bănci. Banca acestuia se numea Banca Funciară a României.
Șase ani mai târziu, în 1931, Costică era președinte al consiliului de administrație și administrator delegat al Băncii România. Patronul de la Mandravela nu a ocupat prea mult poziția aceasta: a fost învestit în august și demis în septembrie. Totuși, banii nu erau o problemă pentru domnul Mandravela, acesta parcelând terenul de 14.000 mp dintre șoseaua OIteniței și șoseaua Berceni (unde a ridicat Mandravela, unde este Piața Sudului de azi).
Cum a acumulat Costică Mandravela datorii și cum a vrut să le fenteze
Criza agricolă din 1929 a lăsat în aer țăranii români, care s-au trezit în anul 1932 în incapacitate de plată a împrumuturilor către bănci. Pentru a remedia situația, guvernul de la acea vreme a propus o variantă de mijloc, cunoscută sub numele de legea conversiunii. Astfel, agricultorii beneficiau de reducerea la jumătate a datoriilor, cealaltă jumătate urmând a fi acoperită de stat. Deloc surprinzător pe plaiurile noastre, pe lângă agricultorii îndreptățiți, au încercat să profite de ajutorul autorităților și mai mulți datori descurcăreți… printre care s-a numărat și Costică Alexandrescu.
Cu o datorie de un milion de lei la activ, patronul de la Mandravela, în loc să caute un mod de a plăti datoriile, a căutat un mod să le fenteze. Spre norocul lui (vorba vine), Costică a dat peste doi funcționari de la Fisc pe care i-a cumpărat pentru a falsifica registrele și pentru a-i scoate actele necesare pentru a pute beneficia de legea conversiunii din 1932.
Minciuna are picioare scurte, așa că „agricultorul” Alexandrescu și cei doi „asociați” ai săi au fost prinși de autorități și condamnați la închisoare. Funcționarii au primit câte 3, respectiv 5 ani în arest corecțional, în timp ce Costică Mandravela a scăpat de pedeapsă, deoarece a murit pe parcursul procesului.
Cârciuma Mandravela a funcționat până în 1937, când creditorul datoriei, Banca Populară „Sf. Trifon”, a cerut scoaterea la licitație publică a bunurilor lui Costică Alexandrescu. Astfel, o istorie de petreceri nemaivăzute, cu lăutari, litri de băutură și mese pline de fripturi s-a sfârșit la întâlnirea celor trei drumuri blestemate din Berceniul de astăzi. Cu toate acestea, amintirea Mandravelei s-a transmis din generație în generație, pentru a duce mai departe povestea acestei legende urbane.
Unde se afla de fapt faimoasa bodegă interbelică Mandravela?
Rămânem tot pe urmele lui Costică Alexandrescu Mandravela, un bercenar influent din primele decenii ale secolului trecut. Ieri am văzut că, pe lângă cârciumă celebra, de care pomenește Eugen Barbu în „Groapa”, și al cărei nume devenise simbolic pentru zona Piață Sudului de astăzi, Costică Alexandrescu se apucase și de administrat bănci. Costică al nostru era, carevasăzică, un personaj polivalent, un om de afaceri iscusit, care a reușit să se îmbogățească și să lase moștenire urmașilor, Irina și Petre Alexandrescu, trei terenuri care acopereau în total peste 50.000 mp.
Haideți să tragem cu ochiul la averea lui Costică în anul 1937, pe care „Monitorul Oficial” din 10 mai ne-o dezvăluie cu lux de amănunte. Cu ajutorul informațiilor despre dimensiunile proprietăților și al calculatorului de distanțe din Google Maps, am reușit să localizez toate cele trei terenuri, aflând astfel și locația bodegii Mandravela. În ce privește adresa Sos. Olteniței nr. 196, tind să cred că a rămas neschimbată din 1937, la fel că adresele Cimitirelor Bellu, Pro Patria și Militar, pe care le-am folosit că metodă de verificare. Drumul Tonola, care apare menționat că delimitare a celui de-al doilea teren, corespunde actualei străzi Nițu Vasile.
Cârciuma Mandravela se afla deci pe Olteniței 196 și avea 7 încăperi cu acoperiș din tablă. În apropiere funcționa o fabrică de săpun și într-o altă clădire locuia familia lui Costică, iar vecinul Vasile Alexandrescu nu era altul decât fratele acestuia. Cât despre terenul pe care se află astăzi magazinul BIG Berceni și Piață Sudului, acesta era destinat culturii de zarzavat și depozitării cherestelei.
-->
Comentarii