Tăcerea inimii mele
Autor: Claudia Bota
Tăcere sădită în crăpăturile inimii mele,
Plec inima prin glasul tău, care tace,
Peste tot e numai tăcere,
tăcere fără vibrație.
Tăcere e și în mintea mea, în glasul meu,
Care nu poate să mai rezoneze,
Cu întunericul care mă îngheață.
Visul tu mi l-ai furat,
Căci iubirea din mine ai călcat,
Zdrobind liniștea.
În celula aceasta, unde toată lumea tace,
Nu găsești decât o tăcere.
O tăcere muribundă, ucigătoare,
Pentru că moartea calcă și desface,
Iubirea din mine, ce nu-mi dă pace,
Vreau să dărâm barierele tăcerii,
Să te îmbrățișez fără cădere,
Să respir și să mă îmbăt, cu tine iubire,
Retrăind fără vanitate, iubirea ce ne desparte.
-->