Mulțumesc tuturor celor care mi-au adresat urări și felicitări!
Doresc să mă alătur Domniilor Voastre cu aceleași calde urări și gânduri bune.
Anul care stă în prag, să fie un an prosper pe toate planurile, plin de inspirație și muze pe măsură.
La mulți ani, dragi membri de pe Cronopedia!
Poeme într-un vers- Autumnale
Dimineața
Prin amarul viței- de - vie, struguri varsă miere.
Șoapte
Vântul întoarce povestea frunzelor în fila toamnei.
Joc
Numai în pragul toamnei întineresc a drag.
Departe
Între mare și munți, oare auzi și tu glas de toamnă.
Confluențe
La moara de vise, apele s-au cununat cu dorul.
Arămiu
Sus, de pe după deal, un val arămiu, tăvălug în suflet.
Ploaia
Insomnii autumnale se plimbă pe clape vechi.
Noaptea
O mătase spuzită se lasă peste gânduri.
Septembrie
Nicio amintire nu rămâne în album, parcul e freamăt.
Doar tu eşti vinovat, când copacul işi cerne floarea...
Neclintit, in torida vară arzi cu frunzele vrăjite de soarele apusului târziu,
o aripă frântă işi zbate o ultimă clipă,în fereastra toamnei.
Tu urmăreşti plecările în alai ruginiu, întorci privirea spre răsărit,
pe potecile timpului desfrunzite, îmi chemi umbra.
Profesorului Vasile Popovici - In memoriam
Cineva... bate la poarta zăpezii,
îţi urneşti cu greu gândul...
cine a cutezat, să tulbure visarea,
să înlăture umbra.
Nicio licărire a candorii
nu te sfieşte.
Rămâi un munte străjuit de nămeţi
din care plâng sloiuri
de nostalgii.
Târziu
Nu mai cad zăpezile de odinioară, doar noi cădem pe gânduri.
Răscruce
Drum spre alt destin prăfuit cu nostalgie.
Pace
Muguri de ger plâng în soarele amiezii, şiroind sub pleoape.
Rădăcini
Din glas de izvor şi cântec de mierlă mi-am făcut temelie.
Rugăciune
Dă Doamne, ziua de mâine în ochii de azur ai copilului înlăcrimat.
Colind
Lerui- ler întoarce fila timpului ce cântă la fereastră...
Statornicie
Acelaşi orologiu îşi duce povara în odaia cu scoarţe.
Amintire
Secundă pierdută printre minute eterne.
Ludică
Păpuşa cu ochii de smarald şi chip de poeţelan răpită de timp.
Absenţă
Doar focu-n cămin şi-o gutuie în glastră mai stiu că-i iarnă.
Sorcova să sorcoviţi,
ca pomii să înfloriţi,
sănătoşi, frumoşi
şi la pungă groşi!
Sorcova să sorcoviţi,
ca o stea să străluciţi,
în bine şi sănătate
de iubire s-aveţi parte!
Sorcova să sorcoviţi
că e obicei străbun
pentru tot omul român,
care trece-n noul an,
cu speranţe şi cu drag,
aşteaptă An Nou în prag.
Cu colac şi vin pe masă,
faţa-i albă de mătase,
copii frumoşi şi năzdrăvani...
La anul şi la mulţi ani!
Tuturor, Crăciun cu bucurie!
A început să ningă...a uitare
în lume-i anotimpul cel bătrân şi nins
coboară din înalturi o rază argintie
fiori de viaţă poartă în licărul aprins.
Cununi de lacrimi albe pe-ntinsul îngheţat,
oglinda cerului albastru în stea s-a preschimbat.
Îngerii îşi cântă a fericirii taină,
se lasă peste lume un văl imaculat.
Trimis din ceruri sfinte peste viaţă
să-ntâmpine pe Pruncul Împărat
în văluri de ninsoare şi lumină
bucuria Nopţii Sfinte s-a-ntrupat.
Împodobit cu stele şi aripi de zăpadă
smerit aşteaptă seara de Crăciun,
să bucure cu dalba-i strălucire
omul blajin, omul cel bun.
Cu candile şi lumânări aprinse
spre cerul azuriu şi fără de adânc,
lumina-i călăuza chipurilor ninse
de neguri şi tristeţi învăluite-n gând.
O cetină de aur se scutură în gene
cu purpura din soare străbate printre crengi,
minunea nopţii sfinte păleşte-n lumânare
şiragului de lacrimi şi de lumină reci.
-->